Colonia de foşti jucători ai Ştiinţei se extinde treptat la echipa lui Gigi Becali
Dezafilierea Universităţii Craiova a prilejuit o nouă debarcare în masă a alb-albaştrilor în curtea Stelei. Dănănae este ultimul craiovean care s-a alăturat lotului stelist, acolo unde deja se aflau foştii săi coechipieri de la Universitatea Craiova: Stanca, Iliev, Prepeliţă şi fraţii Costea. Un alt ex-jucător al Ştiinţei, Andrei Ionescu, a părăsit în vară clubul lui Gigi Becali, semnând pentru formaţia belgiană de ligă secundă Royal Antwerp, în timp ce Dorel Stoica a avut şi el un sejur scurt în Ghencea, evadând o dată cu Victor Piţurcă. În acest moment lotul Stelei mai cuprinde alţi trei jucători olteni care însă nu au trecut prin curtea Ştiinţei, Rusescu şi Răduţ şi Ionuţ Năstăsie, ultimul fiind copilul fostului fundaş dreapta al Universităţii, Nicu Năstăsie. Primul jucător important care a părăsit Craiova pentru a face carieră la Steaua a fost Ştefan Sameş, la începutul anilor 70. Steaua a început să racoleze serios talentele Băniei abia din anii 80, în Ghencea ajungând atât jucători care n-au încăput în familia Maxima, precum Ştefan Iovan sau Victor Piţurcă, dar şi foşti componenţi ai generaţiei de aur a Universităţii, cazurile lui Silviu Lung şi Nicolae Ungureanu. Pe vremea aceea transferurile se făceau într-o singură direcţie, dinspre Craiova spre Steaua, iar dacă se recurgea la schimburi de fotbalişti acestea nu erau nici pe departe echitabile, în locul unor nume mari oferite, Universitatea fiind nevoită să accepte jucători de duzină precum Gherasim sau Weissenbacher.
Gică Popescu, căpitanul Ştiinţei care a refuzat Steaua
Extrem de rare au fost cazurile în care jucătorii au refuzat să facă pasul de la Craiova la Steaua. Un capitol important în acest traseu dinspre inima Băniei spre stadionul din preajma cimitirului Ghencea a avut în loc înainte de Revoluţie, când steliştii au întâmpinat probleme când au vrut să-l transfere definitiv pe căpitanul de atunci al Universităţii, Gheorghe Popescu. Acesta, la îndemnul tatălui său, şi-a efectuat stagiul militar în Ghencea, evoluând pentru echipa favorită a familiei Ceauşescu, însă, în ciuda presiunilor, a ales să se întoarcă la Craiova, de unde fost achiziţionat de PSV Eindhoven în 1990. Un alt contingent important de jucători olteni a ajuns la Steaua la sfârşitul anilor 90, Victor Piţurcă, el însuşi un oltean „de export”, orientându-se cu predilecţie către jucătorii formaţi în Bănie. Atunci, managerul Stelei i-a avut la dispoziţie pe Tiberiu Lung, Marius Iordache, Ionuţ Luţu, Eugen Trică, Silvian Cristescu, Tiberiu Curt, Augustin Călin sau Dorin Mitriţă. Dintre cei trei portari internaţionali ai României daţi de familia Lung, Silviu junior este singurul care nu a ajuns încă în Ghencea, tatăl său, cât şi fratele mai mare Tiberiu, apărând poarta roş-albaştrilor după ce s-au lansat în Bănie. De asemenea, alţi 3 craioveni get-beget, fraţii Adrian şi Sabin Ilie şi Claudiu Răducanu, au devenit golgheteri ai Ligii I în tricoul Stelei, după ce Universitatea i-a pierdut printre degete. La fel s-a întâmplat şi cu severineanul Mirel Rădoi, format la Extensiv Craiova şi ajuns emblemă a roş-albaştrilor. De acum înainte drumul spre Ghencea pare larg deschis talentelor descoperite la Craiova, în condiţiile în care acestea nu vor mai avea alternativă locală.
