Preţedintele american Donald Trump, frondat de la distanţă, de Volodimir Zelenski, cu mai mult sau mai puţină abilitate, a spus recent, într-un interviu pentru Politico, că a venit monentul organizării alegerilor prezidenţiale în Ucraina şi că autorităţile de la Kiev ar folosi conflictul militar pentru a evita ţinerea acestora. Tot Donald Trump a mai spus că poziţia de negociere a Rusiei este, în prezent, mai puternică decât cea a Ucrainei. Şi, în context, Volodimir Zelenski va trebui să accepte termenii înţelegerii. De altfel, agenţiile media au menţionat că, printre subiectele cheie ale discuţiilor din Florida, dintre delegaţiile ucrainiană şi cea americană, chestiunea alegerilor prezidenţiale s-a aflat în meniu şi Ucraina va organiza astfel de alegeri la 100 de zile de la oprirea conflictului. Sub condiţia imperativă ca SUA şi partenerii europeni să contribuie la asigurarea securităţii. Potrivit Financial Times se aştepta ca oficial Kievul să răspundă la planul propus de Washington, în câteva zile. Steve Witkoff şi Jared Kushner, trimişii speciali ai preşedintelui american, au insistat asupra unei decizii rapide, eventual până la Crăciun. Ucraina se află într-o situaţie dificilă din acest punct de vedere: pe de-o parte nu poate accepta concesiile teritoriale revendicate de ruşi, pe de altă parte nu poate ignora poziţia Washingtonului. Şi mai este o problemă, nu uşor surmontabilă: de unde până unde ţine Ucraina, care sunt limitele ei geografice, fiindcă vor fi dificultăţi în organizarea procesului de votare. Zelenski a spus că la 9 decembrie Washingtonul a primit planul de pace actualizat, pregătit în comun cu liderii europeni şi redus la 20 de puncte. Să revenim: mandatul prezidenţial al lui Zelenski s-a încheiat oficial pe 20 mai 2024, însă autorităţile de la Kiev au invocat pe bună dreptate legea marţială, motiv al deciziei lor de anulare a alegerilor. Susţinând că votul este imposibil până la sfârşitul ostilităţilor militare. Kremlinul are la rândul său propria abordare: mandatul lui Zelenski a expirat, împreună cu legitimitatea sa, care nu poate fi restabilită, în nici un fel. Unele precizări de ultimă oră ale lui Zelenski marchează o schimbare de poziţie a Kievului, asta după ce oficiali ucrainieni declaraseră că alegerile vor avea loc după încheierea războiului. Zelenski, scrie Kiyv Independent, a cerut parlamentarilor să elaboreze propuneri legislative care să permită modificarea legii electorale în timpul menţinerii stării marţiale. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul internaţional de sociologie din Kiev, doar 22% dintre ucrainieni susţin realegerea actualulului preşedinte, după un armistiţiu cu garanţii de securitate, în timp ce 63% cred că alegerile ar trebui să aibă loc după încheierea războiului. De asemenea, doar 20,3% dintre ucrainieni l-ar vota pe Zelenski, potrivit unui sondaj Infosapiens, realizat după scandalul de corupţie cunoscut. Cu toate acestea el îl devansează sensibil pe Valeri Zalujni, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie. Donald Trump a acuzat Kievul că foloseşte pretextul războiului pentru a evita organizarea de alegeri. În opinia sa, liderii ucrainieni „vorbesc de democraţie, dar ajungem la un punct în care nu mai suntem în democraţie”. Că unora le place sau nu, preşedintele american are dreptate deplină, şi chiar vrea să contribuie la oprirea războiului, prin toate demersurile sale.
