Tensiunile diplomatice între China şi Taiwan continuă să se agraveze. Şi nu este un secret că statul insular este considerat de China continentală ca făcând parte din propriul teritoriu, pe care doreşte să-l realipească inclusiv pe cale militară. La recentul său congres (al 20-lea) din luna octombrie a.c. PCC a reiterat principiul „existenţei unei singure Chine”, şi dezideratul imperativ al reunificării, menţinerii unităţii şi capacităţii de a orienta relaţiile dintre cele două maluri ale strâmtorii Taiwan. Aşa cum stau lucrurile, se exprima recent şeful diplomaţiei chineze, Wang Yi, „problema Taiwanului a devenit cel mai mare risc în relaţiile dintre China şi SUA(…) Dacă va fi tratat greşit este cel mai probabil să distrugă relaţiile bilaterale. China va depune eforturi pentru perspectivele reunificării paşnice cu cea mai mare sinceritate, dar nu va tolera nici o activitate care vizează secesiunea”. Până în prezent, China a probat răbdare, mai are resurse, în această privinţă, şi mai mult n-a lăsat Rusia singură în războiul din Ucraina. Vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, în luna august, la Taipei, a iritat teribil Beijingul. Când tensiunile păreau stinse sau estompate, marţi şeful statului chinez, Xi Jinping, a declarat pe canalul public de televiziune CCTV, că a ordonat o reînarmare masivă, ceea ce face ca situaţia să devină mai neliniştitoare. Cu alte cuvinte armata se pregăteşte de un război posibil, după ce în august a.c. „îşi arătase colţii” în strâmtoarea Taiwan. La Beijing se gândeşte într-o altă cheie, greu accesibilă europenilor. Întâmplător sau nu, chiar în aceste zile (8-13 noiembrie) la cea de a 14-a expoziţie internaţională de aviaţie, organizată la Zhuhai, în provincia Guangdang, sunt prezentate cele mai noi dotări militare terestre, aviatice, nautice, spaţiale. În cadrul expoziţiei internaţionale, în premieră, sunt prezentate avioanele de luptă J20 şi Y20 aflate în dotarea forţelor aeriene ale Armatei populare de eliberare, arme laser montate pe vehicule, drone de diferite dimensiuni, rachete ale sistemului de apărare antiaeriană, sisteme universale de apărare terminală HQ11. Tot în premieră sunt prezentate drone electronice de recunoaştere WZ-10, KJ 500A şi un avion de avertizare timpurie KJ500, dotat cu o sondă de realimentare în timpul zborului. În fine sunt expuse multiple arme sofisticate şi noi tipuri de echipamente militare care acoperă toate domeniile de luptă, de la cel terestru, nautic, aviatic, la cel spaţial. În primăvară, armata chineză a inaugurat primul portavion din clasa Fujian. Considerat ca unul dintre portavioanele cele mai avansate, Fujian este prima navă chineză care dispune de un sistem de catapultare, în lansarea electro-magnetică modernă pentru avioanele de luptă. Oricum, preşedintele chinez Xi Jinping a insistat nu demult pe faptul că „realipirea insulei de China continentală trebuie să aibă loc înainte de finele acestei generaţii”. În caz de ocupare a Taiwanului, China ar deţine un control deplin al rutelor comerciale în Oceanul Pacific. Pe de altă parte, Taiwanul este cel mai important producător de microprocesoare din lume. Şi dacă producţia se opreşte, în insulă, ea riscă să se oprească şi în Occident. Aşa că războiul tehnologic între Washington şi Beijing pentru controlul viitorului ar dobândi alte conotaţii. Washingtonul a decretat sancţiuni contra companiei chineze ZTE şi a forţat societatea olandeză ASML să-şi restrângă livrările de echipamente necesare fabricării microprocesoarelor în întreprinderile chineze. De la începutul anilor 2000 anteprizele chineze de semiconductori contează în principal pe imigranţi cu diplome occidentale şi ingineri din Taiwanul vecin. Numărul repatriaţilor chinezi şi al inginerilor taiwanezi, din industria chineză de semiconductori, cu baza la Shanghai, a crescut mereu. Compania Semiconductor Manufacturing International Corporation, fondată de Richard Chang, un american de origine taiwaneză avea în primii ani o treime din ingineri străini, numeroşi americani. Rivalitatea este teribilă, şi va continua să rămână teribilă, însă anunţul preşedintelui Xi Jinping de acum câteva zile, nu este deloc unul care să fie neluat în seamă. Luni, în marja summit-ului G20, în Bali (Indinezia), preşedintele american Joe Biden şi omologul său chinez Xi Jinping se întâlnesc, în premieră, după ce liderul de la Casa Albă a devenit preşedinte. Chiar dacă s-au întreţinut telefonic sau în sistem videoconferinţă, ei nu s-au întâlnit din vremea când Joe Biden era vicepreşedintele lui Barack Obama. Se vor discuta subiecte internaţionale şi regionale, dar nu este menţionată explicit problema Taiwanului, sursa tensiunilor.
