Volodimir Zelenski a avut ieri 2 interviuri, la canale diferite, respectate, de televiziune: Antena 3 CNN şi France 2. Întrebat de Mihai Gâdea, între altele, dacă Ucraina este pregătită să recunoască inexistenţa aşa numitei „limbi moldoveneşti” Volodimir Zelenski a spus: „Sincer nu văd nicio problemă globală în asta. Pentru mine nu este o problemă presantă(…). Guvernul nostru se va întâlni, într-o săptămână sau două şi va lua o decizie”. Apelul la recunoaşterea inexistentei aşa numitei „limbi moldoveneşti” fusese făcut şi de premierul Marcel Ciolacu, la Palatul Victoria, la întâlnirea cu preşedintele ucrainian. „Asta nu e, îmi pare rău, o problemă acum”, a spus Zelenski. Şi a avut… dreptate. Ea este o problemă presantă de mai multă vreme, nesoluţionată în conformitate cu standardele europene, de Kiev. Până acum, Zelenski a mulţumit rar României pentru ajutorul acordat, în comparaţie cu alte ţări. La Bucureşti trebuia să rezolve problema cerealelor, cu noul coridor convenit şi ajutorul militar suplimentar. Asta după ce Polonia, cel mai mare susţinător din regiune, şi-a tensionat relaţiile cu Kievul. Cu Ungaria şi Slovacia lucrurile sunt „rezolvate”. Mai clar: Zelenski a avut nişte interese pe care le-a rezolvat. Ne-a încredinţat de relaţiile de bună vecinătate. Vizita de la Bucureşti, de unde a plecat la Bruxelles a fost aşadat „bifată”. În interviul acordat Antenei 3 CNN n-a spus mai nimic. Singura circumstanţă: se află în plin război şi lucrurile nu evoluează prea convenabil. Încât Kelemen Hunor, liderul UDMR a punctat, în cunoştinţă de cauză: „asta înseamnă să fii şi tu Kievul un pic mai receptiv la doleanţele României”. la France 2, invitat în cadrul emisiunii „L’Eveniment, l’interview”, preşedintele ucrainian a spus că deţine informaţii care arată că Moscova „oferă sprijin pentru operaţiunile desfăşurate de Hamas” şi a comunicat asta lui Benjamin Netanyahu, într-o discuţie telefonică. A mai spus că „timpul este de partea rusă, dacă ajutorul acordat Ucrainei se întrerupe. Pentru moment ne mişcăm mai puţin repede decât ne-am aşteptat, decât ne-am dorit”. Cu cât durează mai mult acest conflict epuizant, cu atât mai mult se observă că deja Kievul a devenit o povară mare pentru Washington. Din cele 24 miliarde dolari, prevăzute de administraţia preşedintelui Joe Biden, în Congres, nu s-a aprobat niciun cent, iar aripa dreaptă a republicanilor nu intenţionează să facă, nici în continuare, concesii în această privinţă. Ajutorul acordat de NATO Ucrainei ar putea deveni mai complicat, dacă se confirmă suspiciunea că Hamas a folosit arme occidentale pentru a ataca Israelul. Dovezile sunt deocamdată „subţiri”.
