La 60 de ani, pe care îi va împlini la sfârșitul anului, luxemburghezul Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, este considerat „un veteran al Europei” și un maestru în arta compromisului. Fost premier, timp de 18 ani, după 1995, Jean Claude Juncker a cunoscut toți liderii europeni, după Francois Mitterrand și Helmuth Kohl. A trăit profundele transformări ale UE, eșecul tratatului constituțional din 2005, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, patru ani mai târziu, nașterea monedei unice, criza datoriilor și salvarea euro, o activitate căreia i s-a consacrat cu ardoare timp de 8 ani, cât s-a aflat în fruntea eurogrupului. Născut la 9 decembrie 1954, într-unul din cele 6 state fondatoare ale UE, o țară mică, nișă între Franța și Germania, creștin-social, obișnuit să conlucreze cu socialiștii, în coaliții, el acordă o mare însemnătate negocierilor și echilibrului. Arhitectura viitoarei echipe bruxelleze, devoalată ieri, atestă un subtil dozaj între marile și micile țări, vestul și estul UE, bărbați și femei. A surmontat, poate nu ușor, fronda veritabilă împotriva candidaturii sale din partea premierului britanic David Cameron, care l-a etichetat „om al trecutului”, presa de peste ”Mânecă” acuzându-l ca fumător înveterat și consumator de alcool. Reputat pentru umorul fin și discursul franc, și-a prezervat independența în atribuirea portofoliilor, exercitând realmente presiune pentru a obține cel puțin același număr de portofolii (9 pentru femei) câte au existat și în mandatului lui Jose Manuel Barroso. A cerut Parisului să respecte angajamentele în materie de deficit și Berlinului un plus de solidaritate cu țările în criză. Practicând cu măiestrie arta eschivei, în eludarea întrebărilor ziariștilor, a probat că are un proiect privind construcția europeană, în care să coabiteze idealismul său cu un solid sens al realității, totul pentru o Europă mai socială. S-a spus că femeile sunt „campioanele” Comisiei Europene, fiindcă după italianca Federica Mogherini, căreia i s-a încredințat portofoliul de Înalt Reprezentant al UE pentru politica externă și vicepreședinte al CE, alte două femei – bulgăroaica Kristalina Georgieva care a obținut portofoliul Comisiei de buget și resurse umane și slovaca Alenka Bratușek (portofoliul Comisiei de energie) –, sunt și vicepreședinți ai CE. Cu numai o săptămână în urmă conta doar pe patru femei. Marile șantiere ale noii Comisii Europene, de acum enunțate, rămân lupta contra șomajului, menținerea coeziunii în sânul EU, criza ucrainiană și tensiunile internaționale, relațiile cu Londra, relațiile comerciale cu SUA. Jean Claude Junker a promis un plan de investiții de 300 miliarde euro pentru relansarea creșterii economice. UE va trebui să găsească tonul just cu Rusia prin menținerea presiunii, fără a provoca o ruptură. Pe flancul sudic, UE va încerca să-și ranforseze cooperarea cu țările de origine și tranzit a imigrației ilegale. În viziunea lui Jean Claude Juncker, UE trebuie să rămână un club al celor 28 pentru următorii cinci ani. Nici una din țările candidate – Serbia și Muntenegru – nu sunt în măsură să finalizeze procesul de aderare. Dar marile dificultăți pot veni din interiorul UE, prin referendumurile privind independența din Scoția și apoi Catalonia. Energia se impune ca un mare șantier pentru următorii 10 ani. Fiindcă utilizarea acestei arme politice de către Rusia obligă țările europene la diversificarea și securizarea aprovizionării lor. Interesantă este opțiunea lui Jean Claude Juncker pentru crearea postului de prim-vicepreședinte al CE, atribuit unui social-democrat olandez, Frans Timmermans, considerat “mâna sa dreaptă”. Începutul este promițător și deja i se urează mult succes în nu puține mari cotidiene europene.
