Săptămâna aceasta Emmanuel Macron s-a aflat la Londra, într-o vizită de stat, fiind primit cu onorurile de rigoare la Castelul Windsor, dar şi de premierul Keir Starmer: covorul roşu intens al ceremoniilor de acest fel i-a fost întins. Starmer şi Macron se află în funtea „coaliţiei celor dispuşi” angajată să sprijine Ucraina şi să-i garanteze securitatea în cazul, încă îndepărtat, al unui acord de pace. Livrările de echipamente vitale de apărare aeriană către Kiev au fost reluate, după ce Donald Trump declarase că nu a fost mulţumit de preşedintele rus în ultima lor discuţie telefonică de circa o oră. Într-un interviu acordat NBC, preşedintele american a spus că SUA vor continua să furnizeze arme Ucrainei prin intermediul NATO. O declaraţie importantă despre Rusia o va face luni 14 iulie, refuzând să detalieze potenţialul său conţinut. Oricum, Emmanuel Macron rămâne primul şef de stat european, care s-a adresat Parlamentului britanic după Brexit. A şi destins atmosfera, înainte de a aborda teme serioase precum războiul din Ucraina şi imigraţia ilegală, spunând că „iubim monarhia, mai ales când nu este în ţara noastră”. În discuţiile purtate, Keir Starmer şi Emmanuel Macron au dat asigurări, joi 10 iulie a.c., că planurile ţărilor angajate să asigure securitatea Ucrainei, în cazul încheierii unui armistiţiu cu Moscova sunt gata. De asemenea, au cerut presiune sporită asupra lui Vladimir Putin, prin noi sancţiuni, pentru a asigura un armistiţiu cu Ucraina… cum acceptă şi Kievul. Starmer a spus că deja „coaliţia celor dispuşi” are sediu nou la Paris, care este operaţional şi se va muta prin rotaţie la Londra, după 12 luni. Se finalizează structurile de comandă şi control în coordonare cu Kievul. Cei doi lideri au coprezentat o reuniune prin videoconferinţă a „coaliţiei celor dispuşi” de la centrul de comandă Northwood al NATO, din nord-vestul Londrei, prefigurând un viitor armistiţiu util Kievului şi Moscovei. Printre participanţi s-au aflat trimisul american Keith Kellogg şi doi secretari americani, inclusiv republicanul Lindsey Graham. Planurile de înfiinţare a unei forţe care să garanteze securitatea Ucrainei după un armistiţiu cu Rusia sunt –s-a reiterat- gata. Eşecul negocierilor schiţate de Donald Trump şi Vladimir Putin, deşi Marco Rubio, de la Kuala Lumpur, fără a oferi detalii, a spus că discuţia sa cu Serghei Lavrov a relevat „o idee nouă” despre Ucraina, îngrijorează pe europeni mai mult ca niciodată. Donald Trump şi-a exprimat intenţiile cu tărie. Într-o zi Pentagonul va suspenda livrarea anumitor echipamente esenţiale pentru protejarea spaţiului aerian împotriva atacurilor ruseşti. La conferinţa de la Roma, despre reconstrucţia Ucrainei, cancelarul german Friedrich Merz a confirmat că Berlinul ia în considerare achiziţionarea de sisteme de apărare aeriană Patriot din SUA pentru Ucraina. O baterie Patriot poate costa până la 2,5 miliarde dolari, iar fiecare din rachetele sale costă până la 10 mil. dolari. Ucraina a primit deja mai multe baterii Patriot în ultimii trei ani din SUA, Germania, Olanda şi România. Vizita lui Macron în Anglia a prilejuit o posibilitate de a celebra o prietenie reînnoită, o formă de resetare a unor relaţii, între cei doi vecini ai Canalului Mânecii după calvarul Brexit, intrat în vigoare în 2020, cel al Aukus, perceput de Paris ca o trădare. Plecarea lui Boris Johnson din 10 Downing Street a mai destins lucrurile. Oricum, Emmanuel Macron a fost în această săptămână… în prima linie.
