Lucian Blaga în limba lui Dante

În frenezia uneori aiuritoare a consumismului căreia îi e prizonieră şi cultura, ni se întâmplă să ratăm, cu o nonşalanţă mai vinovată decât ne îngăduim să credem, întâmplări-evenimente petrecute în spaţiul autohton ori mai ales afară prin care mari valori ale patrimoniului creator naţional sunt omologate în universalitate.

E raţiunea pentru care redau mai jos cronica publicată de un prestigios universitar şi critic literar italian, decedat în 2008, cu un an înaintea colegului şi prietenului său Marin Mincu,  recenzie publicată în cotidianul „La Nazione”, în 13 ianurie 1990, la scurt timp după lansarea antologiei poetice a lui Blaga, în sala de conferinţe a faimosului Gabinetto Scientifico Letterario Viesseux din Florenţa, în ianuarie 1990, la care au mai participat, alături de Marin Mincu şi de traducătorul Sauro Albisani, poetul Mario Luzi şi criticul Marino Biondi.

Giorgio Luti

România rimează cu poezia

Cu o mare promptitudine şi cu oarecare anticipare faţă de faptele recente ce-au schimbat în sfârşit chipul României, editura Garzanti a publicat de puţin timp în colecţia sa de poezie o bogată antologie din opera poetica a lui Lucian Blaga, aproape necunoscut în Italia, însă trebuie considerat cu siguranţă cel mai mare poet român al secolului al XX-lea.

Antologia se intitulează „Poemele luminii”· şi cuprinde o selecţie din cele mai bune compoziţii ale lui Blaga prezentate într-o excelentă traducere a lui Sauro Albisani care, împreună cu Marin Mincu, profesor de literatură română la Universitatea din Florenţa, a îngrijit volumul.

Pentru întâia oară în Italia este posibil să ne dăm seama de măreţia unei experienţe poetice ce se altoieşte pe deplin în cadrul marii literaturi expresioniste europene. Şi în patria sa, începând de după război, figura lui Blaga fusese pusă în umbră tocmai datorită pecetii religioase ce-i caracteriza arta şi cultura.

Şi totuşi, mesajul său apare puternic legat de ţara sa de origine şi exprimă poate o încărcătură de libertate şi o conştiinţă umană şi intelectuală capabile să-l indice drept cea mai înaltă mărturie a spiritualităţii româneşti.

Despre Blaga cunoşteam până acum doar puţinele poezii conţinute în antologia poeziei româneşti publicată de Mario De Micheli în 1961 şi de Dragoş Vrânceanu şi în culegerea „Poeti romeni del dopoguerra”, apărută în 1967 tot în îngrijirea lui De Micheli. Mult prea puţin spre a ne da seama de spaţiul ce i se cuvenea operei lui Blaga fie în cadrul poeziei moderne româneşti, fie în cel al poeziei europene contemporane. Iar dacă deschidem acum aceste „Poeme ale luminii” putem însă să înţelegem că aici sunt adunate şi capătă expresie cu adevărat rădăcinile unei civilizaţii şi ale unei culturi care în ciuda a orişice au ştiu să menţină, chiar şi în anii obscurităţii şi ai opresiunii, încărcătura lor de independenţă şi de libertate.

Blaga se născuse în 1895 într-un mic sat din Transilvania şi locului său de origine i-a rămas mereu şi profund legat. Din câmpurile şi din pădurile Transilvaniei îşi trăsese inspiraţia pentru cântul său suspendat între conştiinţa panică a naturii şi aspiraţia metafizică, într-un raport între realitate şi transfigurare şi care constituie elementul cel mai original al experienţei sale artistice.

Spre deosebire de unii dintre marii săi compatrioţi precum Eliade sau Ionescu, Blaga nu-şi abandonase patria nici măcar în perioada în care cultura română se închisese tot mai mult faţă de Occident. Şi cu toate acestea, destinul său în ţară n-a fost dintre cele mai fericite. Profesor universitar de filosofia culturii fusese constrâns după un timp să părăsească învăţământul în vreme ce opera sa era tot mai exclusă din contextul oficial al artei româneşti contemporane. Pentru a trăi, Blaga desfăşura operă de traducător: rămân memorabile traducerile sale din Goethe şi din Lessing.

Puţin înainte de moarte survenită în 1961, urmare a temporalei deschideri culturale româneşti faţă de celelalte ţări din Est, opera sa a revenit în centrul dezbaterii literare româneşti. Însă coincidenţa aceasta norocoasă era hărăzită unei scurte stagiuni.

În anii domniei lui Ceauşescu şi această grandioasă voce a pământului românesc a cunoscut o nedreaptă uitare. Şi totuşi vocea lui Blaga îşi urmase curajos calea transfigurării metaforice a tărâmului şi a societăţii române contemporane. E de ajuns să deschidem la întâmplare această antologie spre a recunoaşte pe loc sensul de înfrăţire şi de logodire ce emană din aceste versuri în care conştiinţă şi imagine îşi găsesc o fecundă îngemănare: „Veniţi lângă mine, tovarăşi! Ca mâine-o să mor, /dar vă las moştenire, /superbul meu craniu,/ din care să beţi / pelin / când vi-e dor de vieaţă, / ş-otravă / când vreţi să-mi urmaţi!  –  Veniţi după mine, tovarăşi!”

Fireşte, ceea ce contează înainte de toate în poezia lui Blaga este aspiraţia în conjugarea pământeanului cu divinul, să întemeieze sensul panic al naturii cu eterna întrebare asupra semnificaţiei existenţei umane. Trăieşte, în aceste versuri ce evocă în mod constant contururile spaţiului transilvan, o interogaţie ce depăşeşte cuvântul spre a deveni mesaj al unui spaţiu religios şi metafizic mereu în atenţie: „Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit/ aşa de mult să plângă şi n-au putut./ Amare foarte sunt toate cuvintele / de-aceea  –  lăsaţi-mă sa umblu mut printre voi, / să vă ies în cale cu ochii închişi.”

Traducerile lui Sauro Albisani fac deplină îndreptăţire artei lui Blaga transferând în limba noastră sensul panic şi tainic ce caracterizează experienţa poetului transilvănean. Şi, în plus, postfaţa lui Albisani ce încheie antologia insistă asupra singularei logodne dintre creştinism şi păgânism ce fermentează în aceste versuri.

Studiul introductiv al lui Marin Mincu încadrează în mod cât se poate de oportun şi cu o mare competenţă poezia lui Blaga în panorama culturii româneşti şi europene contemporane. Trebuie să fim recunoscători celor ce-au făcut să ajungă şi în ţara noastră, chiar în zilele dramatice ale salvării poporului român, marea voce a unei ţări care în sfârşit a ştiut să se elibereze de opresiune şi de tiranie.