Între 29 iunie şi 14 iulie, conceptul „street food” este tălmăcit, descusut şi întors pe diferite feţe de 30 de tineri, români şi bulgari, care pun la comun imaginaţia, disponibilitatea şi determinarea lor pentru a crea o experienţă interesantă şi memorabilă. Desfăşurat la Corabia, în judeţul Olt, şi în Oreahovo, Bulgaria, proiectul este unul de mobilităţi şi poartă titlul „Street food – dejun în comunitate”, abordând, prin metode non-formale de educaţie, cunoaşterea de sine şi dezvoltarea personală şi urmărind deschiderea participanţilor spre culturi diferite. Susţinut de programul Erasmus plus, proiectul este derulat de Asociaţia „Călător prin Europa”, din Craiova, în parteneriat cu Asociaţia Narodno Citaliste „Nadejda 1871”, din Oreahovo.
Dincolo de barierele impuse de dificultăţile economice, geografice şi culturale
„Street food – dejun în comunitate” îşi propune să creeze premisele unui spaţiu în care tinerii să depăşească barierele impuse de dificultăţile economice, geografice şi culturale. Proiectul nu uniformizează, ci oferă fiecărui participant libertatea de a se exprima şi manifesta dezinvolt, ţinând cont şi chiar accentuând caracterul individual al fiecăruia, unicitatea personalităţii şi originalitatea modului de a fi. Tinerii din medii sociale diferite învaţă să-şi educe latura afectivă, să devină responsabili şi să manifeste respect faţă de cei din jur. „Street food – dejun în comunitate” este un proiect care cultivă nivelul de educaţie civică şi morală.
Sub pretextul învăţării unor noţiuni de design sau de marketing, al unor competiţii de grup şi al mimării actului antreprenorial, tinerii se intuiesc, se descoperă, se înţeleg. Multitudinea de experienţe generate de jocuri specifice şi de schimbul de informaţii realizate pe parcursul a două etape de mobilităţi, prin atelierele de educaţie şi training, proiecţiile de film, cafenea publică, open space, numeroase momente de brainstorming etc., au puterea să genereze şi să îmbunătăţească comportamente constructive, graţie cărora ei pot reflecta asupra unor atitudini şi comportamente zilnice. Provocaţi de jocurile non-formale, de exerciţiile de socializare, comunicare şi dezbateri, de atelierele de lucru cu tematici diverse, participanţii pot deveni, la finalul proiectului, mai încrezători în ei înşişi şi în viitorul legat de integrarea lor socială şi profesională.
Competențe și abilități pentru inițiative antreprenoriale
Activitățile cuprinse în programul „Street food – dejun în comunitate” urmăresc dialogul intercultural și înţelegerea diversității culturale, contribuind la educarea minţilor participanţilor, promovând munca în echipă, comunicarea, empatia, altruismul, generozitatea. Dezvoltând competenţe şi abilităţi în cadrul atelierelor educaţionale, practice şi teoretice, prin exerciţii de cunoaştere, prin exersarea competenţelor lingvistice, tinerii învăţă să interacţioneze, căpătând încredere în ei şi în ceilalţi şi începând să construiască un sens al comunităţii.
Prin aducerea laolaltă şi implicarea în toate activităţile proiectului a unor tineri care provin din culturi diferite şi medii defavorizate, proiectul „Street food – dejun în comunitate” îşi propune să asigurare crearea unui context de educaţie non-formală, prin acţiuni care urmăresc dezvoltarea creativităţii ca un generator de creştere economică, de ocupare a forţei de muncă şi de stimulare a antreprenoriatului, să promoveze includerea socială şi creşterea gradului de solidaritate şi dialog cultural.
„Am învăţat să avem încredere în noi, să ne exprimăm liber chiar şi în alte limbi”
«După părerea mea, băiatul introvertit şi retras, „Street food” este unul dintre momentele importante petrecute alături de „anturaje”. Caracterele celor din jur contribuie mult la crearea unei imagini pozitive a colaborării cu aceşti necunoscuţi deveniţi prieteni, a căror lipsă o s-o resimt», mărturiseşte Ştefan Ispas, unul dintre participanţii de pe malul nordic al Dunării. „Nu eram sigură c-o să ne-mprietenim”, adaugă Andreea Grecu. „Mi-era teamă că nu ne vom înţelege în engleză, că ei vor vorbi prea puţin sau că noi nu vom şti suficient de bine încât să ne descurcăm. Bulgarii au devenit însă foarte prietenoşi în ultimele zile, iar activităţile, diferite de lecţiile şi metodele de la şcoală, lucrul în echipă (şi nu pe cont propriu) şi jocurile ne-au unit şi ne-au apropiat mult zilele acestea”, încheie Andreea.
„Am învăţat să avem încredere în noi, să ne exprimăm liber chiar şi în alte limbi şi să ne îndreptăm minţile spre noi orizonturi”, gândeşte, cu voce tare, Cezara Matei. „Am simţit din prima zi atmosfera plăcută, deşi nu ne cunoşteam şi nu vorbeam aceeaşi limbă”, spun împreună, urmare a deprinderilor din ultimele zile de a face echipă, Elena Bocai şi Adela Neacşu. „Ne-am împrietenit pe măsură ce lucram împreună, iar jocurile şi activităţile ne-au ajutat să ne arătăm mai deschise în faţa sarcinilor şi în faţa bulgarilor cu care am lucrat. O experienţă interesantă şi o şansă de a ieşi din cotidian”.
