Situaţie fără precedent la sfârşitul săptămânii în Germania, unde nivelul Elbei nu a mai avut o asemenea creştere din anul 2002. Mii de voluntari, pompieri şi echipaje ale forţelor de intervenţie rapidă au fost mobilizaţi în special în Dresda care părea că, încet-încet, dispărea sub ape. Nici autorităţile din ţara vecină, Ungaria, nu au stat liniştite, dându-şi mâna cu populaţia într-o mobilizare exemplară pentru a face faţă nivelului-record al Dunării, aşteptat a fi înregistrat luni la Budapesta. În judeţul Dolj, Administraţia Bazinală de Apă Jiu a dispus mai multe măsuri imediate, digurile fiind monitorizate în permanenţă, verificarea lucrărilor hidrotehnice fiind intensificată, iar personalul de specialitate aflat în teritoriu ţinând sub supraveghe continuă zonele riverane fluviului, precum şi lucrările cu rol de apărare aflate în administrare. În următorul interval, debitul Dunării la intrarea în ţară, conform prognozei INHGA, va fi în creştere până la valoarea de 8.800 mc/s. Pentru perioada 12-16 iunie a.c., INHGA-CNPB informează că debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi tot mai ridicat pe toată perioada, situându-se în ultima zi a intervalului de prognoză la valoarea de 10.400 mc/s, peste media multianuală a lunii iunie (6.400 mc/s).
Oraşele germane Saxonia şi Saxonia-Anhalt afectate de inundaţii
În Germania, atenţia sporită a fost asupra oraşului Magdeburg, în Saxonia-Anhalt (est), inundat de Elba, alimentată de precipitaţii importante căzute în Cehia. Nivelul fluviului, la Magdeburg, a atins 7,45 metri duminică dimineaţa, cu doi metri peste nivelul obişnuit şi mai mare decât la ultimele inundaţii importante, în 2002. Peste 3.000 de locuitori au fost evacuaţi din cartierul Rothensee, iar sute de militari au acţionat la consolidarea unui dig de protecţie a unei instalaţii electrice cruciale, cu scopul de a împiedica noi întreruperi ale curentului în oraş. Au mai fost evacuate cartiere în apropiere de Barby, la confluenţa Elbei cu râul Saale. 8.000 de locuitori din Aken şi-au părăsit domiciliul la bordul unor vehicule militare sau ambulanţe. Preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, a efectuat, duminică, vizite în oraşele afectate de inundaţii, Saxonia şi Saxonia-Anhalt, iar guvernul condus de cancelarul Angela Merkel a făcut o reuniune de criză cu conducători din landuri, în vederea discutării repartiţiei costurilor inundaţiilor, s scris cotidianul german Leipziger Volkszeitung în ediţia de ieri.
Mobilizare fără precedent în Ungaria
Oraşul bavarez Passau a fost afectat în urma creşterii nivelului apelor Dunării şi a doi afluenţi ai acesteia, care se întâlnesc în acest oraş, la frontiera cu Austria. Revărsarea Dunării a afectat şi Austria, Slovacia, iar în prezent Ungaria, unde apele fluviului au atins nivelul maxim, la Budapesta, duminică seara. În Ungaria mobilizare este una fără precedent, tot spectrul politic şi social unindu-şi eforturile pentru a consolidarea digurilor în faţa viiturii istorice de pe Dunăre, care a ameninţat Budapesta şi localităţile situate de-a lungul fluviului. „Diferenţele politice trebuie lăsate la o parte. Pe durata viiturii, am hotărât să încetăm toate atacurile împotriva Guvernului”, a declarat Attila Mesterhazy, preşedintele celui mai mare partid de opoziţie MSZP (socialist, fost comunist).
În intervalul 12-16 iunie debitul Dunării va fi în creştere
Debitul fluviului Dunărea la intrarea în România, secţiunea Baziaş, în intervalul 9-10 iunie, a fost în creştere uşoară până la valoarea de 8.500 mc/s, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, situându-se peste media multianuală a lunii iunie (6.400 mc/s). Aval Porţile de Fier, pe sectorul Gruia-Bechet, aflat în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, debitele şi nivelurile au fost în scădere la staţia hidrometrică Gruia şi la staţia hidrometrică Calafat, fiind influenţate în evoluţia lor de debitele defluente de la SHEN Porţile de Fier. Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Naţional Porţile de Fier, debitul afluent prognozat în secţiunea Baziaş pentru intervalul 9-10 iunie, ora 7.00, a fost de 8.300 mc/s. În următorul interval debitul Dunării la intrarea în ţară, conform prognozei INHGA, va fi în creştere până la valoarea de 8.800 mc/s, iar în intervalul 12-16 iunie INHGA-CNPB anunţă că debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi din ce în ce mai ridicat, situându-se în ultima zi a intervalului de prognoză la valoarea de 10.400 mc/s, peste media multianuală a lunii iunie (6.400 mc/s).
Digurile de la Dunăre sunt supravegheate în permanenţă
Având în vedere prognoza INHGA pentru perioada următoare pentru fluviul Dunărea, conducerea Administraţiei Bazinale de Apă Jiu a dispus mai multe măsuri imediate. ABA Jiu, prin SGA Mehedinţi şi Dolj, monitorizează evoluţia situaţiei hidrometeorologice: digurile de la Dunăre sunt supravegheate în permanenţă, verificarea acestor lucrări hidrotehnice fiind intensificată; personalul de specialitate al ABA Jiu, aflat în teritoriu, are o atenţie sporită în zonele riverane fluviului Dunărea, iar o persoană din cadrul acestei instituţii va avea sarcina de a ţine legătura în permanenţă cu primăriile riverane, care au obligativitatea de a activa Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi Serviciul Voluntar Situaţii de Urgenţă din cadrul acestora. De asemenea, sunt pregătite materiale de intervenţie dacă situaţia o impune: sunt asiguraţi pe puncte de lucru un număr de saci (la cantoanele ABA Jiu din zonele riverane fluviului), ca și cantităţi necesare de nisip şi balast. “Lucrările hidrotehnice din administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Dolj funcţionează la parametrii optimi de exploatare. Starea tehnică a construcţiilor hidrotehnice, cu rol de apărare aflate în administrarea ABA Jiu, este monitorizată în permanenţă, asigurându-se exploatarea acestora în siguranţă”, a declarat purtătorul de cuvânt al ABA Jiu, Camellia Bărbuţu.
„Suntem pregătiţi, în orice moment, pentru a ne opune unei eventuale viituri”
Marin Tălău, director la Administraţia Bazinală de Ape Jiu, a declarat că sunt urmărite în permanenţă nu numai cotele apelor Dunării, pe sectorul aferent judeţului Dolj, ci şi debitele principalilor afluenţi ai fluviului, pe teritoriul sârb, Drava, Sava şi Morava, dar şi debitul Tisei, care pot crea probleme: „Urmărim în permanenţă cotele apelor Dunării pe sectorul aferent Doljului. În acelaşi timp, urmărim debitele principalilor afluenţi ai Dunării, pe teritoriul sârb, Drava, Sava şi Morava, care deocamdată se menţin la nivelul mediu multianual. De asemenea, ne interesează debitul Tisei, fiindcă aceşti afluenţi ai Dunării, în funcţie de aportul lor, ne-ar putea crea probleme. Suntem însă pregătiţi, cum spuneam, în orice moment, pentru a ne opune unei eventuale viituri”.
