Un mesaj de unitate şi o cerere imperativă către Rusia, chiar a doua zi după parada militară de la Moscova, prilejuită de cea de a 80-a aniversare a victoriei în cel de al doilea război mondial, asta s-a dorit summit-ul de la Kiev. Preşedintele francez Macron, prim-ministrul britanic Keir Starmer, cancelarul german Merz au sosit ieri dimineaţă la Kiev cu trenul plecând din Polonia, unde li s-a alăturat şi Donald Tusk. La mini-summit-ul de la Kiev, în prezenţa lui Zelenski, a participat prin legătură video şi premierul italian Giorgia Meloni, dar aflăm că şi preşedintele interimar român Ilie Bolojan. Liderii europeni au avut o convorbire telefonică cu Donald Trump. Principalul obiectiv al coaliţiei „celor dispuşi” este de a-şi coordona eforturile pentru un plan de armistiţiu de 30 de zile. Kievul a declarat deja că este gata să înceapă de luni. „Suntem pregătiţi pentru discuţii privind o pace justă şi durabilă”, au declarat liderii europeni. Într-un interviu pentru TF 1, preşedintele francez Macron a spus că desfăşurarea de trupe occidentale în Ucraina nu are sens. La rândul său, pentru Bild, Merz a spus că „dacă preşedintele Putin nu este de acord cu un armistiţiu va exista o înăsprire a sancţiunilor, iar sprijinul pentru Ucraina va continua atât politic cât şi militar”. Macron a cerut discuţii directe între Rusia şi Ucraina în contextul armistiţiului de 30 de zile. Răspunsul Kremlinului a fost ferm şi Dmitri Peşkov a spus că oprirea furnizării de arme către Kiev este o condiţie prealabilă necesară ajungerii la un armistiţiu. În privinţa ameninţărilor, Peşkov a mai spus că „suntem obişnuiţi cu sancţiunile”. Vizita liderilor amintiţi la Kiev a avut loc într-un context de intensă activitate diplomatică şi militară. Cu o zi înainte, vineri, la Lvov cel puţin 40 de miniştri de externe şi înalţi oficiali europeni şi-au anunţat intenţia înfiinţării unui tribunal special pentru crimele invaziei ruseşti, care îşi propune să funcţioneze din 2026 şi să fie mai eficient decât CPI.
