Într-un nou demers de identificare a unei soluţii viabile la războiul din Ucraina, „coaliţia celor dispuşi”, reunită sâmbătă la Kiev, a emis un ultimatum Moscovei, pentru a accepta un armistiţiu „complet şi necondiţionat” de 30 de zile, începând de luni, în caz contrar Rusia s-ar confrunta cu „noi sancţiuni masive”. Fără a aborda direct conţinutul propunerii, preşedintele Rusiei i-a criticat pe liderii europeni (Macron, Tusk, Merz, Starmer) pentru că au tratat Rusia nepoliticos, cu un ultimatum şi a spus că orice posibil armistiţiu ar trebui să facă parte din discuţii directe cu Kievul. Printr-un comunicat de presă, Vladimir Putin a spus vineri seara târziu că Moscova este pregătită, fără nici o condiţie prealabilă, să înceapă joia viitoare, 15 mai, la Istanbul, o nouă rundă de negocieri, urmând a-l întâlni pe Recep Tayyip Erdogan în următoarele ore, pentru discuţii preliminare. Emmanuel Macron care se doreşte liderul „coaliţiei celor dispuşi” a descris propunerea rusă ca o primă mişcare insuficientă, din dorinţa lui Vladimir Putin de a câştiga timp. Zelenski şi ceilalţi patru lideri europeni l-au sunat pe Donald Trump pentru a-l informa despre rezultatul discuţiilor lor şi liderul de la Casa Albă a dat asigurări că intenţionează să continue să colaboreze cu ambele părţi, pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, salutând „o potenţială zi măreaţă”. Discuţiile aşa cum se dezvoltă ele au multă supleţe, mai ascund detalii, încât Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a menţionat că o soluţie pe termen lung la criza ucrainiană nu poate fi obţinută doar printr-un armistiţiu, ci mai degrabă trebuie eliminate cauzele profunde, inclusiv ameninţările la adresa securităţii ruse. Administraţia Trump a părut până acum mai dură cu Kievul, decât cu Moscova, dar unele semnale, în zilele din urmă, atestă că starea de spirit de la Washington s-a schimbat. Cu siguranţă Rusia nu va fi receptivă la cel mai recent ultimatum şi Dmitri Medvedev, numărul doi în Consiliul de securitate a şi scris pe X: „Macron, Merz, Starmer şi Tusk trebuiau să discute despre pace la Kiev. În schimb au lansat ameninţări la adresa Rusiei. Se cred deştepţi nu-i aşa? Băgaţi-vă planurile astea de pace în fundurile voastre”. Dacă Vladimir Putin va accepta un armistiţiu necondiţionat este greu de spus, fiindcă aşa ceva nu caracterizează Moscova. Reacţiile internaţionale rămân mixte. Un armistiţiu autentic, care ar fi respectat nu doar de Rusia, ci şi de partea ucrainiană ar fi primul pas către o pace durabilă şi pe termen lung şi nu un prolog la continuarea conflictului, după ce forţele ucrainiene ar fi reaprovizionate şi reechipate. În fine, dacă Macron, un susţinător ferm al Kievului, spusese anterior că „orice acord de pace nu trebuie să fie o capitulare a Ucrainei şi trebuie susţinut de garanţii de securitate”, preşedintele ucrainian Zelenski a salutat propunerea lui Vladimir Putin de a purta discuţii directe la Istanbul, deşi se aşteaptă ca Moscova să accepte un armistiţiu durabil începând de mâine. Cert este însă un lucru: Moscova respinge ideea de ultimatum. Şi asta după ce şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a reamintit că Occidentul a îngheţat activele ruseşti în valoare de 235 miliarde euro la începutul războiului şi în luna martie UE a decis utilizarea dobânzilor obţinute la aceste active pentru a permite continuarea finanţării ajutorului acordat Ucrainei, lucru pe care Moscova l-a descris „furt”.
