Reprezentanţa Comisiei Europene în România a lansat la finele lunii trecute raportul privind pluralismul în media în 2015, elaborat pentru România şi alte 18 state membre ale Uniunii Europene. Acesta analizează situaţia din toate ţările şi identifică domeniile cu cel mai mare risc pentru pluralism, inclusiv concentrarea instituţiilor mass-media, independenţa lor din punct de vedere politic, aspectele legate de publicitatea de stat şi competenţele media în rândul publicului larg.
Potrivit raportului, în România, principalele riscuri vin din lipsa mecanismelor necesare pentu a garanta independenţa editorială şi profesionalismul jurnaliştilor, ambele fiind piloni importanţi pentru pluralismul în media. În cele toate patru domenii analizate (protecţie de bază, pluralitatea pieţei, independenţa politică şi incluziunea socială), România înregistrează riscuri medii, ce variază între 37% (înregistrat pentru protecţia de bază) şi 66% (pluralitatea pieţei). Raportul include patru recomandări, şi anume: (i) elaborarea de norme în ce priveşte drepturile de proprietate în mass-media, în special referitor la transparenţa acestora, (ii) reforma sistemului de finanţare şi management al instituţiilor publice mass-media, (iii) depolitizarea consiliilor de administraţie din aceste instituţii şi, nu în ultimul rând, (iv) stimulente juridice pentru o reglementare legală a separării dintre deciziile editoriale şi cele de mangement.
Cinci ţări ce înregistrează riscuri ridicate în cel puţin un domeniu analizat
Pe ansamblul celor 19 state membre, singurul domeniu în care riscurile sunt apreciate ca reduse este cel al protecţiei de bază în sectorul mass-media, pentru celelalte înregistrându-se şi la nivel european riscuri medii. Pluralitatea pieţei înregistrează, şi la acest nivel, cel mai înalt scor de risc – 51 %, în 5 dintre cele 19 ţări analizate riscurile fiind considerate ridicate. Rezultatele arată că sunt 5 ţări ce înregistrează riscuri ridicate în cel puţin un domeniu analizat, că toate cele 19 înregistrează cel puţin un domeniu cu riscuri medii şi că niciuna dintre ţările analizate nu a înregistrat riscuri reduse în toate domeniile în acelaşi timp. Monitorul pluralismului în media (MPM) a fost conceput pentru a identifica posibilele riscuri din domeniu în statele membre UE. El se bazează pe: o definiţie largă a conceptului, acoperirea tuturor tipurilor de mass-media, un instrument de diagnoză care permite înţelegerea riscurilor cu care se confruntă pluralismul şi un set larg de indicatori pentru identificarea acestora.
Şapte experţi naţionali independenţi
Cele 19 state membre analizate în raportul 2015 sunt: Austria, Cehia, Cipru, Croaţia, Finlanda, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia. Cercetarea a fost efectuată în luna octombrie 2015 şi reflectă situaţia de la acea vreme. Rezultatele analizei, realizată în cooperare cu experţi locali din fiecare stat, au un caracter independent şi neobligatoriu, ele folosind pentru promovarea dezbaterii privind pluralismul media în întreaga Europă. În România, analiza a fost realizată de echipa Median Research Centre, împreună cu un număr de 7 experţi naţionali independenţi.
MPM este parte a acţiunilor desfăşurate de Comisia Europeană pentru sprijinirea libertăţii şi pluralismului media în Europa, ca drepturi fundamentale, potrivit articolului 11 din Carta drepturilor fundamentale şi articolului 10 din Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
