Victimele accidentelor sau ale agresiunilor încarcă în fiecare an factura spitalelor cu milioane de lei, sume care sunt foarte greu recuperat de unităţile sanitare. Numai Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova s-a constituit, pe parcursul ultimului an, parte civilă, în peste 3.000 de procese penale pentru a recupera cheltuielile medicale cu victimele accidentelor rutiere.
La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova ajung majoritatea victimelor accidentelor rutiere ori ale agresiunilor, nu numai din judeţul Dolj ci şi din Olt, Mehedinţi, Gorj sau Vâlcea. Pentru fiecare astfel de pacient, unitatea spitalicească trebuie să recupereze banii de la cei care se fac vinovaţi de producerea evenimentului. Astfel, spitalul se constituie parte civilă în procesele intentate de pacienţi agresorilor sau celor vinovaţi de producerea accidentelor. Conform legislaţiei, autorii accidentelor şi agresiunilor trebuie să suporte cheltuielile de spitalizare ale victimelor iar stabilirea vinovăţiei, în astfel de cazuri, se face abia când se dă o sentinţă definitivă şi irevocabilă. Din acel moment, spitalul poate demara procedurile în vederea recuperării cheltuielilor de spitalizare care diferă în funcţie de numărul zilelor de spitalizare, de medicamentele utilizate şi de investigaţiile pe care le efectuează pacienţilor.
Dificultăţi în recuperarea banilor
Din păcate, în foarte multe cazuri, se întâmplă ca autorii accidentelor rutiere să nu plătească spitalizarea victimelor. Cel mai uşor se recuperează banii de la persoanele care deţin asigurări, în acest caz firma de asigurare fiind cea care achită suma. În alte situaţii, spitalele reuşesc să-i execute silit pe autorii accidententelor în baza unei sentinţe definitive şi irevocabile cu ajutorul unui executor care pune poprire pe salariile celor care datorează bani. Nu se poate face însă nimic dacă datornicul nu are loc de muncă şi nici nu deţine bunuri. „Spitalul, după ce rezolvă cazul respectiv, accident rutier sau agresiune, are şi obligaţia să recupereze banii cheltuiţi de la cei care sunt implicaţi în eveniment. Acest lucru se întâmplă în fiecare an, aproximativ 3.000 de cazuri ajungând în instanţă. Banii sunt returnaţi Casei de Asigurări de Sănătate pentru că nouă ni se plăteşte pe DRG, ni se plăteşte pe caz rezolvat, după care noi avem obligaţia să recuperăm sumele datorate de la cel care a produs accidentul de circulaţie sau cel care a înfăptuit acea agresiune”, a precizat conf. univ. dr. Florin Petrescu, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova.
Medicii solicită modificarea legislaţiei
Aşadar, procedura de recuperare a cheltuielilor este foarte complicată şi de lungă durată. După terminarea procesului, vinovatul are un anumit termen în care trebuie să achite suma facturată de unitatea spitalicească, dar în multe dintre cazuri acesta uită să facă plata. „Sistemul este practic acelaşi. Dificultăţile sunt mari pentru că sumele de bani se recuperează cu greutate. Este vorba de un număr foarte mare de procese. Pe unele dintre acestea le câştigăm, pe altele nu. De multe ori, nu-l mai găsim pe cel care a produs accidentul rutier sau a înfăptuit agresiunea. Alteori, acesta nuare nicio sursă de venit sau nu are nicio posibilitate să plătească. Toate acestea se traduc în imposibilitatea de recuperare a banilor. Este o situaţie mai complexă şi poate că spitalele ar trebui ajutate în acest sens prin nişte modificări legislative care să nu îngreuneze activitatea pentru că este foarte greu să te descurci cu câţiva jurişti când ai anual peste 3.000 de procese”, a mai spus managerul celui mai mare spital din Oltenia.
Pacienţii în stare de ebrietate arputea plăti îngrijirile medicale
În plus, în repetate rânduri, medicii au cerut ca pacienţii care ajung în Urgenţă în stare de ebrietate sau în urma consumului de droguri să plătească îngrijirile medicale pe care le primesc. Acest lucru ar putea fi impus prin modificarea legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, la secţiunea privind acordarea asistenţei medicale de urgenţă. Astfel, tratamentul ar putea să nu mai fie decontat de stat în cazul pacienţilor aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice şi a substanţelor interzise care ajung la unităţile de primire urgenţe. Cei care susţin această prevedere legislativă aduc un argument în plus: în majoritatea ţărilor europene tratamentul pentru persoanele care consumă băuturi alcoolice nu este acoperit de asigurarea medicală.
