Comunicatele de presă, ca întotdeauna, mai degrabă fade, decât încărcate cu detalii, de ambele părţi, n-au cuprins decât reciproce formule cordiale referitoare la tot mai solidele relaţii ruso-chineze de parteneriat cuprinzător şi interacţiune strategică, care au atins un nivel fără precedent. Aflat în vizită la Beijing, în zilele de 8 şi 9 aprilie a.c. şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov s-a întreţinut îndelung cu omologul său chinez Wang Yi, pe seama apropierii şi, în cele mai multe cazuri, convergenţei abordărilor politicii externe ruse şi chineze, a rezolvării problemelor cheie specifice epocii actuale. Serghei Lavrov l-a complimentat de-a dreptul pe omologul său, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de relaţii diplomatice între cele două ţări, făcând referiri la construirea unei noi ordini internaţionale multipolare, mai echitabile, prioritatea unor formate de cooperare inclusive şi constructive, cum ar fi BRICS şi SCO. Parcimonios de regulă, cu formulele de excesivă curtoazie, Serghei Lavrov, după cum scrie şi Dan Tomozei, de la China International pe blogul său, a elogiat de-a dreptul stadiul relaţiilor ruso-chineze de parteneriat strategic, care se bazează între altele pe principiile dialogului respectuos, echitabil, încredere şi sprijinul reciproc în problemele legate de interesele fundamentale ale celor două ţări. Desigur, fiecare frază, citită cu atenţie, pentru a fi decriptată, sugerează nu atât buna calibrare a termenilor uzitaţi, cât ceea ce s-ar putea dosi în spatele lor. Serghei Lavrov a purtat discuţii şi cu liderul chinez Xi Jinping, căruia i-a mulţumit în poziţia imparţială şi echilibrată în problema Ucrainei şi pe disponibilitatea de a juca un rol pozitiv în soluţionarea crizei prin mijloace politice şi diplomatice. În cadrul discuţiilor s-au făcut referiri şi la recentul atac terorist împotriva sălii de concerte a Primăriei de lângă Moscova soldat cu un număr mare de morţi şi răniţi. De altfel Rusia a deschis o anchetă penală pentru „finanţarea terorismului”, care implică Ucraina -citând numele companiei Burisma care l-a avut în consiliul său de administraţie pe Hunter Biden-, şi ţări occidentale. Într-un moment în care Beijingul refuză orice critică sau presiune asupra legăturilor sale cu Moscova, cum s-a exprimat Mao Ning, purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe, Jake Sullivan, consilierul pentru Securitate Naţională al preşedintelui american Joe Biden s-a arătat îngrijorat de eforturile Beijingului de a consolida industria de apărare rusă. Marţi, secretarul de stat adjunct, Kurt Campbell, avertizase că teritoriile ucrainiene ocupate de armata rusă ar putea altera echilibrul de putere în Europa, într-un mod inacceptabil, după 2 ani de război. Potrivit diplomatului american, China a fost alarmată de primele eşecuri ale armatei ruse şi s-a străduit să reconstruiască capacităţile militare ale Moscovei, încât acum reprezintă o ameninţare semnificativă pentru Ucraina şi regiunea limitrofă. Rusia apelează din ce în ce mai mult la armamentul nord-coreean şi Iran, pentru a-şi duce războiul din Ucraina. Cu toate acestea cooperarea militară dintre China şi Rusia nu mai este un secret. În octombrie anul trecut, Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării, s-a aflat în China, iar şeful serviciilor de informaţii externe al Rusiei, Serghei Narîşkin, a calificat nivelul relaţiilor ca fiind unul fără precedent, prin schimbul important de informaţii. China are propriile abordări în privinţa parteneriatelor. În politica externă -în geo-politică- acţionează de regulă învers de cum o face în geo-economie. Acţionează doar dintr-o poziţie de forţă, faţă de vasalii subordonaţi. Privite cu atenţie relaţiile ruso-chineze, devine tot mai clar că Beijingul n-are niciun interes al înfrângerii Rusiei în Ucraina şi prezentat ca „fără limite” parteneriatul ruso-chinez atrage atenţia, dar şi complică lucrurile, la o manieră neliniştitoare.
