Mirel Rădoi, după o pauză de câteva luni, în urma plecării intempestive de la Universitatea Craiova, a acceptat oferta patronului celor de la FCSB, în criză de soluţii, de a prelua, fie şi până la finele sezonului, conducerea tehnică a echipei bucureştene, în speranţa „prinderii” barajului pentru Conference League. Necalificată în play-off, FCSB încearcă „marea cu degetul” în play-out. Echipa bucureşteană are nu puţini jucători de valoare şi a făcut o figură frumoasă în Europa League. Plecat cu cântec în 2015 când afirma că „divorţul” e definitiv ş.a.m.d., Mirel Rădoi s-a răsucit, nu pentru prima oară, ceea ce înseamnă că nu criteriile –indiferent de natura lor- au valoare, ci… capriciile. Nimic nou în tot ghiveciul ăsta moral, până la urmă deloc neobişnuit. Despre altceva ar trebui discutat, cu o enervare simpatică: Mirel Rădoi a fost bine reprimit, ca antrenor al Craiovei, a adus un aer proaspăt în vestiarul echipei (înţeles ca unitate psihologică), a schimbat ceea ce trebuia schimbat şi a avut rezultate salutare, motiv pentru care plecarea lui intempestivă, până deunăzi enigmatică, a fost regretată, considerată cel mult un act de somnabulism. Ce ne spune acum Mirel, în discursul său prilejuit de reînscăunarea la FCSB? „(…)Vă daţi seama că eu nu rămân acolo unde sunt tras la răspundere”. Sperăm că Mirel Rădoi are proprietatea cuvintelor folosite. Cum adică, la o echipă, pe unde a mai fost (lăsăm Craiova), n-a dat socoteală celui care îl plătea? Mirel Rădoi are calităţi nu puţine pentru a fi, admitem, iscusit manager. Deocamdată nu este şi ştie asta, decât tot atât de bun pe cât îi sunt rezultatele. A crede că nu va executa ordinele lui Gigi Becali, în privinţa alcătuirii echipei, e totuşi o glumă. În fotbal, judecăţile de la urmă au loc în fiecare zi.
Suntem primul cotidian al Olteniei și Partener tradițional al celor mai importante instituții de cultură din Craiova și județul Dolj
