Social-democraţii doljeni se aleg!

Social-democraţia doljeană a lăsat impresia în ultimii ani că s-a obişnuit „să sufere” câştigând alegerile. Ca să-i dăm parţial dreptate lui Vasile Blaga: la Craiova, PDL Dolj s-a aflat… în opoziţie prin votul popular. Dar până nu demult a condus deconcentratele şi a avut Instituţia Prefectului, în temeiul cunoscutelor raţiuni. Să votezi una şi să rezulte alta s-a mai văzut şi problema ţine de alte resorturi. Deocamdată, social-democraţii doljeni sunt prinşi în alegeri interne, premergătoare Conferinţei judeţene a PSD, care va stabili, pe lângă noile structuri de conducere, şi lista delegaţilor pentru Congresul Naţional deja anunţat pentru luna viitoare (19-20 aprilie). Cum nu puţini se gândesc doar la ceea ce îi interesează, deloc nefiresc, mai este ceva care va conta mai încolo: identitatea social-democraţilor. După ce coabitarea, până acum raţională, cu liberalii, se va încheia. Unora le e ruşine să spună că sunt de stânga şi acum. Stânga n-are o viaţă prea uşoară nicăieri în Europa în momentul de faţă, deşi a câştigat multe redute şi paradoxal dreapta o trage după sine în deriva de care e cuprinsă. De pildă, social-democraţii italieni, ai lui Pier Luigi Bersani, au plătit destul de scump în recentele alegeri legislative pentru susţinerea măsurilor de austeritate ale guvernului condus de tehnocratul Mario Monti. Nu pentru altceva. Câştigaseră, peste aşteptări, la alegerile locale şi regionale. Nu demult, liderul PSD, premierul Victor Ponta, se declara fan al lui Tony Blair, într-un moment în care a treia cale e deja istorie, una neplăcută şi pentru social-democraţia de azi, care nu sughite decât la idei merkel-iene light. Declaraţia dădea bine la liberalii sensibili şi alergici la orice demers de sorginte socialistă. Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a vorbit deunăzi de o rectificare pozitivă. Să o vedem. Să revenim la alegerile social-democraţilor doljeni: contează, evident, numele liderilor desemnaţi. Nu doar teoretic. Mai ales practic. Mai ales ca imagine. Contează şi ceea ce se va întâmpla în Dolj în perioada imediată şi de dorit n-ar fi deloc o „a treia cale”, cu tot ce are rău în ea. După câteva rânduri de alegeri, de tot felul, adjudecate, social-democraţii doljeni ar putea fi satisfăcuţi de ei înşişi. Esenţială este însă atitudinea masei de alegători. Spre aceasta trebuie privit în permanenţă şi fiecare murmur trebuie să fie un coşmar. Şi, din nefericire, se murmură. Sub semnul maximei îngrijorări, dar şi al responsabilităţii depline, dacă putem vorbi în aceşti termeni, îndelung lustruiţi, ar trebui purtată orice discuţie. Iar cu coada ochiului trebuie tras şi la ce se întâmplă la partidul rival, PDL, care nu-şi mai încăpea în piele de automulţumire şi beatitudine, de toate felurile. Ai cărui lideri, chiar prinşi în confruntarea moţiunilor anacronice, nu realizează dimensiunea erorilor săvârşite. Şi asta îi costă.