Cu toate că numărul bolnavilor de rinichi a crescut constant în ultimii ani, programele de prevenţie pentru afecţiunile renale lipsesc cu desăvârşire. La fel şi interesul decidenţilor. Ca dovadă, spre deosebire de anul trecut când de Ziua Mondială a Rinichiului la Craiova au fost recoltate gratuit analize în centrul oraşului, anul acesta din cauza lipsei fondurilor nu s-a mai organizat nimic.
În prezent, în judeţul Dolj există trei centre de dializă, două private şi unul public – ultimul în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă – care acordă asistenţă medicală unui număr din ce în ce mai mare de bolnavi. Sunt peste 350 de persoane care au nevoie de tratament dialitic, numai 32 de pacienţi din judeţ beneficiind de transplant până acum. Prea puţin dacă este să raportăm acest număr la cel al bolnavilor, fapt recunoscut, de altfel, şi de nefrologii doljeni. Aceştia au avertizat în mai multe rânduri asupra faptului că sunt tot mai mulţi pacienţi, susţinând că dacă boala nu este depistată la timp, iar dializa nu începe la momentul optim, speranţa de viaţă se scurtează şi, implicit, calitatea vieţii scade.
În lipsa unor programe de prevenţie care să fie elaborate la nivel naţional, afecţiunile renale sunt foarte greu de diagnosticat. De altfel, fără să existe manifestări severe, boala cronică de rinichi este considerată de specialişti „un ucigaş silenţios”.
„Trebuie să elaborăm programe de prevenţie”
În fiecare an în a doua zi de joi a lunii martie, la nivel internaţional, se marchează Ziua Mondială a Rinichiului. Ca de fiecare dată, pe lângă avertismentele pe care le lansează în legătură cu această afecţiune, medicii nu uită să menţioneze şi cauzele. Primul pe listă, diabetul zaharat, o boală cu evoluţie endemică, prima cauză de apariţie a bolii cronice de rinichi, 50,1% din totalul cazurile existente în momentul de faţă fiind provocate de diabet.
O a doua cauză a bolii cronice de rinichi este hipertensiunea arterială, iarăşi o problemă de sănătate la nivel mondial, estimându-se că peste un miliard de oameni suferă de această afecţiune. „Atât diabetul cât şi hipertensiune arterială reprezintă peste două treimi din cazurile de boală cronică de rinichi. Tocmai acest lucru îşi doreşte această zi, să evidenţieze cele două cauze, factorii de risc cheie şi să facem ce este nevoie pentru a diminua acest risc. Să încurajăm screeningul tuturor pacienţilor. Totodată se mai încearcă încurajarea atitudinii preventive, ceea ce la noi nu se întâmplă. Trebuie să elaborăm programe de prevenţie”, a declarat prof. univ. dr. Eugen Moţa, şeful secţiei de Nefrologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova.
8.000 de bolnavi au nevoie de dializă
Conform statisticilor medicale, un român din zece suferă de o boală cronică de rinichi. Dintre aceştia, mai mult de 8.000 sunt trataţi prin dializă. Devine, însă, tot mai problematic faptul că numărul cazurilor grave este în creştere de la an la an. Aşa se face că tot mai mulţi bolnavi ajung la medic în ultimul stadiu al bolii de rinichi, când singurele soluţii de tratament sunt dializa sau transplantul renal, cel din urmă foarte greu de realizat, pacienţii fiind nevoiţi să aştepte pe liste, de cele mai multe ori, ani de zile.
Boala cronică de rinichi se manifestă iniţial prin pierderea de proteine şi, ulterior, prin reducerea progresivă a funcţiei renale. Ca manifestări, acestea sunt puţin evidente la debut, dar devin invalidante în stadii avansate, pentru menţinerea în viaţă a bolnavilor, fiind necesară dializa sau transplantul renal, care sunt extrem de costisitoare. Din acest motiv, boala cronică de rinichi este considerată a fi o problemă de sănătate publică cu importante implicaţii atât din punct de vedere social cât şi economic şi cu un impact semnificativ asupra bugetului alocat sănătăţii. Astfel, calculele economice arată că pentru un bolnav dializat cheltuielile anuale ajung la 19.000 de euro, în timp ce pentru screening banii alocaţi nu ar trebui să depăşească, în general câteva sute de euro. Bolile de rinichi sunt strâns corelate cu alte afecţiuni, cum sunt cele cardiovasculare, ceea ce creşte în şi mai mare măsură costurile legate de îngrijirea pacientului.
