Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii februarie Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei, care vizează includerea gazelor naturale și energiei nucleare în lista invesțiilor care intră în planul european pentru tranziția verde.
În lumina recomandărilor științifice și având în vedere progresele tehnologice înregistrate până în prezent, Comisia consideră că investițiilor private în activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare le revine un rol important în procesul de tranziție. “Această decizie este și rezultatul demersurilor pe care România le-a întreprins, consecvent, la nivelul Consiliului European. Astfel se deschid oportunități esențiale pentru următorii ani, care trebuie să poată asigura consolidarea securității energetice a Uniunii, prin exploatarea înțeleaptă și echilibrată a surselor comunitare de energie. Este un moment deosebit de important, am putea spune chiar decisiv, pentru implementarea cu celeritate a proiectelor strategice ale României, atât în domeniul gazelor naturale din offshore, cât și în domeniul energiei nucleare. Creșterea fără precedent a prețurilor energiei în UE demonstrează că, indiferent de sursele de energie, majoritatea statelor membre se confruntă cu aceeași problemă. Perpetuarea crizei energetice actuale poate genera riscul ca multe industrii europene să recurgă la relocări și la dezvoltarea de noi capacități de producție în afara Uniunii.”, scrie prof.univ.dr Comis Marinescu, pe bloggul său.
Activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare care au fost selectate sunt coerente cu obiectivele urmărite de UE în domeniul climei și al mediului. Ele ne vor permite să accelerăm tranziția către un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei, în care se vor utiliza în principal sursele regenerabile de energie și se va recurge tot mai puțin la cărbune, care este mai poluant. “În România, creșterea puternică a prețurilor la energie este atât rezultatul factorilor externi, precum creșterea exponențială a prețului certificatelor de emisii, cât și al factorilor interni, precum ponderea nefiresc de mare a energiei tranzacționate pe piața spot (PZU), așa cum am arătat în analiza publicată în etapa de debut a crizei energetice.”, susţine profesorul Marinescu conform https://cosmin-marinescu.ro/energia-problema-cheie-economiei-post-pandemie/. Tot aici se pot vizualiza şi cele 20 de grafice din prezentarea de mai jos arată, printre altele, că dependența puternică a UE de importurile de energie s-a menținut în continuare, în ciuda faptului că, în ultimii 10 ani, producția de energie din surse regenerabile a crescut continuu la nivelul Uniunii.
Investiţiile în anumite centrale nucleare şi centrale pe gaze vor putea fi etichetate drept “sustenabile”, conform regulilor prezentate miercuri de Comisia Europeană, un proiect care a provocat diviziuni în rândul statelor membre şi investitorilor. “În România, creșterea puternică a prețurilor la energie este atât rezultatul factorilor externi, precum creșterea exponențială a prețului certificatelor de emisii, cât și al factorilor interni, precum ponderea nefiresc de mare a energiei tranzacționate pe piața spot (PZU), așa cum am arătat în analiza publicată în etapa de debut a crizei energetice”, mai explică economistul Marinescu.
În aceeaşi analiză, profesorul Marinescu susţine că la nivel european, modul de rezolvare a crizei prețurilor la energie va prefigura și viitorul economic al Uniunii. “Poate că este momentul unei revizuiri de tip fine-tuning a calendarului european de „înverzire” a economiei sau chiar momentul unei reevaluări a instrumentelor și mecanismelor prin care alegem să parcurgem drumul asumat al tranziției verzi, unul care pare tot mai ambițios și provocator – în oglinda vremurilor. Indiferent de scenarii, trebuie să ne asigurăm, totuși, că de eforturile necesare tranziției verzi nu profită tocmai competitorii noștri de pe piața mondială, în timp ce nota de plată împovărează cetățenii și economiile europene. Devine tot mai evident faptul că, în raport de criza energetică, deciziile de astăzi configurează poziția UE pe harta competitivității globale pentru următoarele decenii”
