Înainte de toate un detaliu cu simbolistica sa gravă: în cursul zilei de ieri, președintele american Barack Obama a discutat telefonic cu omologii săi, rus și ucrainean – Vladimir Putin și respectiv Petro Porsenko – pe seama violențelor necurmate din Ucraina și a “susținerii continue a separatiștilor de către Rusia”, după cum a anunțat aseară Casa Albă. Discuția telefonică, în preziua summitului de la Minsk, în așa numitul “format Normandia”, unde se negociază o reglementare durabilă, la ieșirea din conflictul sângeros, din estul Ucrainei, a prilejuit lui Barack Obama să exprime “susținerea Americii” față de “suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. “Dacă Rusia continuă acțiunile sale agresive în Ucraina, trimițând militari, arme și finanțând rebelii, prețul plătit va crește”. Să consemnăm și o declarație a șefului diplomației germane Frank-Walter Stenmeier, pentru care “nimeni nu câștigă” cerând beligeranților să nu saboteze summitul. Care sunt principalele puncte pe masa de lucru astăzi la Minsk?
Linia de demarcație
Teritoriul aflat sub controlul separatiștilor pro-ruși, susținuți de Moscova, reprezintă o treime din regiunile Donetsk și Lugansk, în extrema de est a tării. Acest teritoriu a fost clar delimitat prin semnarea acordului de la Minsk, la 5 septembrie 2014, de reprezentanții Kievului, Moscovei și separatiștilor. Dar, după data respectivă, teritoriul a continuat să crească prin ofensiva lansată la mijlocul lunii ianuarie. Rusia și separatiștii solicită ca în noul acord să se regăsească suplimentar aproape 500 km pătrați din teritoriul ucrainean.
Încetarea focului
Este prioritatea afișata de toate părțile, deși în pofida celor peste 5.500 de morți și un milion de refugiați – cifra probabil subevaluată – încetarea focului convenită la Minsk nu a fost respectată nici de separatiști, nici de armata ucraineană. Retragerea armamentului greu de pe linia de demarcație va fi discutată și ea trebuie realizată pe o distanță de minimum 15 km de o parte și alta a liniei frontului.
Statutul regiunilor aflate sub controlul rebelilor
Acordul de la Minsk, din septembrie anul trecut, prevedea atribuirea unui “statut special” teritoriului controlat de rebeli și “organizarea de alegeri locale” conform legii ucrainene”. Republicile populare Donetsk și Lugansk au refuzat acest lucru, organizând propriile alegeri. Rusia cere Kievului să recunoască aceste alegeri, precum și autonomia celor două regiuni. Partea ucraineană va fi obligată să facă importante concesii pe acest punct. În suspans rămâne problema finanțării, Donbasul fiind deja sinistrat din punct de vedere economic. Ucraina de asemenea se află la bordul falimentului.
Reforma Constituției
Acest punct este direct legat de precedentul. Textul de la Minsk prevedea o descentralizare a puterii. Moscova dorește o descentralizare. Deși aparent minoră, diferența este fundamentală.
Statutul Ucrainei
Un punct central al negocierilor îl construite eventuala aderare a Ucrainei la UE si NATO. După toate aparențele, acest punct nu va fi abordat, deși agită spiritele. Francois Hollande a precizat deja că nu este de acord cu intrarea Kievului în NATO. Aderarea la UE este mult mai sensibilă și probabil se va cădea se acord pe acest subiect. În discuție se mai află și garanțiile pe care cele două părți le revendică. Acordul de la Minsk prevedea controlul liniei de frontieră de OSCE. Cert este un lucru: în caz de eșec, președintele american Barack Obama care studiază “toate opțiunile”, sub presiunea republicanilor, va accepta furnizarea de ajutor militar Ucrainei. Germania și Franța se opun, considerând că soluția nu poate fi decât politică. Negocierile de astăzi, în „formatul Normandia”, reunind președinții Vladimir Putin, Francois Hollande, Petro Poroșenko și cancelarul german Angela Merkel, sunt considerate „ultima șansă de pace” pentru Europa.
