Emil Constantinescu – apel la elitele intelectuale, pentru „Ieșirea din labirint”

0
94

Fostul președinte al României din perioada 1996-2000, Emil Constantinescu, s-a aflat, ieri, la Craiova, la invitația Teatrului Național „Marin Sorescu” de a conferenția în cadrul „Întâlnirilor SpectActor”, tema aleasă de acesta fiind „Ieșirea din labirint”. Personalitate a lumii științifice, cu o impresionantă carte de vizită – între altele, membru în board-ul Academiei Mondiale de Artă și Știință, din 2011 preşedinte al Academiei de Diplomaţie Culturală din Berlin, cu articole publicate de reputata revistă „Eruditio”, rector al Universității din București între anii 1992-1996 –, Emil Constantinescu a venit în fața publicului ca profesor și reprezentant al societății civile, refuzând să facă referiri sau comentarii politice. Despre rătăciri și starea de confuzie care ne guvernează, despre un nou proiect național pentru România și elitele intelectuale capabile să-l formuleze, despre reînvierea spiritului academic și, mai presus de toate, despre respect și moralitate a vorbit Emil Constantinescu, ideile discursului său pe această temă fiind, de altfel, vehiculate și cu alte ocazii.

Emil Constantinescu

«În ultimii ani am fost deseori provocat, în situații considerate critice, să mă pronunț, în tripla postură de om de știință, de reprezentant al societății civile și de om de stat, asupra stării națiunii și a viitorului ei. Încercând să găsesc un cuvânt care să definească cel mai bine societatea românească contemporană, cred că acesta ar fi confuzia. Mai exact, confuzia valorilor, implicit a criteriilor de evaluare, în toate domeniile – politică, economie, administrație, justiție, educație, cultură, morală. Unde am putea căuta un reper?», a explicat Emil Constantinescu punerea în discuție a acestei teme.

Punctul de pornire a conferinței sale a fost mitul antic – eseul „Tezeu” al lui André Gide, scris la 1946, într-o Franță marcată de pierderi economice și umane, acesta referindu-se apoi la simbolul labirintului în „Procesul” lui Franz Kafka și „Ulysses”, de James Joyce. „Dacă vrem să înțelegem realitatea complicată a lumii în care trăim și în special a acestei epoci, care este marcată de incertitudine, nu putem obține un răspuns dacă apelăm la politologi, ci trebuie să ne ducem la scriitori, la artiști, pentru că ei, asemenea păsărilor, simt mai devreme decât alții cutremurele sau uraganele. (…) Așa și Kafka și Joyce au simțit catastrofa care urma să vină”, a afirmat acesta.

«Întorcându-ne din lumea mitului antic la bulversata noastră societate românească, ne putem întreba care sunt coordonatele psihologice care fac ca tot mai mulţi oameni din jurul nostru să creadă că sunt într-un labirint din care nu pot ieşi. După o experiență de peste două milenii a umanității, s-ar cădea să știm că destinul istoric al națiunilor depinde de capacitatea acestora de a imagina un mare proiect politic. Și că acesta nu se poate realiza dacă nu este precedat de un mare proiect cultural, singurul capabil să miște oamenii spre progres», a spus Emil Constantinescu. Fostul președinte al României susține că un teribil paradox a făcut ca această stare generală de confuzie să se accentueze „exact din momentul în care integrarea europeană a României a marcat includerea noastră într-un sistem guvernat de reguli care, acceptat de bună voie sau impus cu fermitate, a dus la progresul lumii occidentale”. „Se poate transforma un succes major într-o înfrângere? Din păcate da, dacă nu eşti pregătit să-l înţelegi şi mai ales dacă nu sesizezi că o confuzie generalizată insinuată în cadrul libertăţii şi democraţiei este mai gravă decât răul sub dictatură. Pentru că răul, oricât ar fi el de cumplit, solidarizează forţele pozitive, în timp ce confuzia paralizează energiile pozitive ale naţiunii, tocmai într-un moment în care avem mai multă nevoie de ele. Ce am pierdut, de fapt? Am pierdut momentul finalizării marelui proiect al generației de la 1848, moment care ar fi trebuit să fie transformat în punctul de plecare a unui nou mare proiect național”, susține Constantinescu.

Cine sunt cei chemați și cei capabili să formuleze un astfel de proiect? Responsabilitatea directă revine elitelor intelectuale, consideră acesta: „Mă refer direct la personalităţile cu valoare recunoscută în centrele de excelenţă europene şi mondiale, deţinătoare ale unui capital de competenţă şi moralitate. Din fericire, elita intelectuală românească există şi este reprezentată prin mari valori din domeniul ştiinţelor exacte, tehnologice, economice şi umaniste. Ceea ce lipseşte este sinergia acestor valori în jurul unui mare proiect printr-un for de comunicare, dezbatere şi cooperare. Putem să construim un proiect naţional dar, în acelaşi timp, să construim un nou mod de a gândi, eliberat de patimă şi resentimente, în care adevărul şi valoarea să câştige în faţa peroraţiilor lipsite de argumente», a mai spus Emil Constantinescu. „Este necesar ca spiritul academic să fie reînviat în societatea noastră, pentru că acesta implică exact ce ne lipseşte: respectul pentru punctul de vedere al celorlalţi, dialogul civilizat şi raţional. (…) Prioritară este recâştigarea respectului pe care societatea românească l-a avut faţă de elitele intelectuale, respect generator de încredere şi progres”, a adăugat acesta.

Pentru „Ieșirea din labirint”, a conchis Emil Constantinescu, „este nevoie de crearea unui nou arbitraj între putere şi cunoaştere, care să reconfigureze un cadru în care fiecare individ să poată nu numai să fie, ci şi să devină”. «Numai prin transformarea strategiei noastre seculare de supravieţuire într-o strategie de autodepăşire putem duce „sentimentul românesc al fiinţei” dincolo de „sentimentul românesc al urii de sine” la un „sentiment românesc al respectului de sine”», a încheiat acesta.