Metode „soft sau hard”?

Donald Trump a tot repetat, în ultima vreme, că SUA au nevoie de Groenlanda pentru a prelua controlul deplin asupra emisferei vestice, susţinând că insula, cu o populaţie de 56.000 de locuitori, pe care se află o bază militară americană, la Thule, este înconjurată în prezent de „nave ruseşti şi chinezeşti”. The Telegraph anunţa, într-un articol recent, faptul că Groenlanda deţine mari zăcăminte de metale din pământuri rare, deşi despre asta s-a mai vorbit. Ştirea respectivă, rostogolită repetat în spaţiul public a iritat Uniunea Europeană, Copenhaga şi… Nuuk-ul, unde premierul Jean Frederik Nielsen (34 ani), lider al partidului Demokratia (centru-dreapta) a cerut dialog cu Donald Trump. Un acord cu Danemarca, al Washingtonului, în opinia lui Donald Trump presupune folosirea căii blânde sau a căii grele, deşi Copenhaga a tot repetat că teritoriul său arctic nu este de vânzare. Într-un interviu, pentru New York Times, apărut pe 8 ianuarie, Donald Trump a oferit un răspuns… parţial, menţionând că doreşte teritoriul autonom danez din motive psihologice. La Nuuk, şeful guvernului, Jean Frederik Nielsen, un fot campion de badminton, a tot repetat că totuşi cea mai mare insulă din lume nu este „Venezuela”, ci o democraţie, care face parte din NATO. Danemarca unul dintre cei mai fideli aliaţi NATO, prin primul său ministru, a avut deja câteva izbucniri nervoase, care dau de înţeles că problema este deja serioasă. Nu este anti-americană şi nu încearcă să provoace Washingtonul, doamne fereşte. Reacţionează destul de raţional la această nouă realitate, insolită, în care SUA au devenit imprevizibile chiar şi faţă de aliaţii săi statornici. Faptul că Danemarca a luat în considerare măsuri defensive vorbeşte de la sine. Sugerează chiar că arhitectura de securitate a Europei se corodează din interior. Reamintim că în insulă staţionează trupe, nave şi aeronave militare, de mai multă vreme. Scopul mărturisit al acestor prezenţe este acela de a proteja Groenlanda, de Rusia şi China. S-a mai întâmplat ceva: Uniunea Europeană a elaborat un plan de sancţiuni, împotriva giganţilor tehnologici Google, X, Microsoft, Meta, precum şi a anumitor bănci şi companii financiare. O anexare prin forţă a insulei nu pare totuşi exclusă. Casa Albă deşi a refuzat să excludă opţiunea militară a indicat că preşedintele ia în considerare o achiziţie a vastei insule arctice, fără a specifica exact ce formă ar putea lua această operaţiune: soft sau hard. Motiv pentru care primul ministru danez Mette Frederiksen, extrem de vizibil pe scena europeană, a făcut o afirmaţie neliniştitoare: „totul ar putea lua sfârşit”.