Aliaţii europeni şi-au arătat încă o dată solidaritatea cu Volodimir Zelenski luni la Londra, după ce acesta a spus că „nu are nici un drept” să cedeze Rusiei teritoriile pe care aceasta le revendică, în afara celor ocupate militar. Nu sunt teritorii mari, şi momentan sunt supuse presiunii militare. Liderii europeni (Macron, Merz şi Keir Starmer) reuniţi luni, la Londra, au discutat timp de aproape 2 ore cele mai recente propuneri americane, al căror conţinut nu a fost încă făcut public. Cum înaintea acestor discuţii se ştia că „problema teritorială rămâne cea mai problematică”, Volodimir Zelenski a lămurit clar şi concis lucrurile: ţara sa nu va face concesii teritoriale Rusiei. Asta, după ce duminică seara Donald Trump declarase presei că reprezentanţii Kremlinului sunt de acord cu cele mai recente versiuni ale acordului de pace, dar că Zelenski „nu este pregătit”, adăugând că este puţin dezamăgit pentru faptul că preşedintele ucrainian nu ar fi citit propunerile. Le citise cu siguranţă, şi chiar cu mare atenţie. Liderii europeni, prezenţi la Londra, şi-au exprimat solidaritatea cu Zelenski şi rezervele faţă de anumite detalii ale propunerii americane de a pune capăt războiului. Reuniunea de la Londra, s-a spus, permite „continuarea lucrărilor comune privind planul american de pace”, în vederea completării acestuia cu contribuţii europene şi strânsă coordonare cu Kievul, cum a declarat preşedintele francez după întâlnire. Adică „un ghiveci”, din care nu poate fi desluşit nimic altceva, decât că prin formule deloc diplomatice, dar oarecum politicoase, dacă nu cosmetizate, există opoziţie, chiar frondă, faţă de toate demersurile preşedintelui american şi ale consilierilor acestuia. Chestiunea teritorială rămâne „cea mai problematică” în negocierile despre care este vorba. Moscova solicită retragerea forţelor militare ucrainiene din zonele „înguste”, aflate încă sub controlul său. Că Rustem Umerov a spus luni, prin intermediul reţelei Telegram, că va trimite preşedintelui Zelenski „informaţiile complete privind dialogul cu partea americană” –Steve Witkoff şi Jared Kushner- asta e o discuţie de prisos. A intervenit şi preşedinta Comisiei Europene care a spus că UE îşi menţine sprijinul ferm pentru Ucraina, menţionând pe X că securitatea Ucrainei trebuie garantată pe termen lung ca fiind prima linie de apărare a Uniunii Europene. O afirmaţie care n-are legătură cu fondul discuţiei. Printre celelalte probleme prioritare, pentru Ucraina, se numără şi problema despăgubirilor de război, a reiterat Zelenski, după întâlnirea de la Londra. Planul american, demersurile trimişilor speciali ai preşedintelui Donald Trump au fost subminate sistematic de aliaţii Ucrainei, din rândul cărora Macron a şi avertizat „pe linii securizate”, pe Merz, Rutte şi Von der Leyen că… SUA ar putea trăda Ucraina. Între timp un scurt comunicat al SVR (echivalentul rus al DGSE) datat 2 decembrie a.c., lipsit de orice ambiguitate, acuza autorităţile franceze că au adoptat un decret care permite desfăşurarea de mercenari în Ucraina. Informaţia respectivă, scrie Le Point, nu provine de la un influencer apropiat de Kremlin, ci de la serviciul de informaţii externe rus, de regulă foarte serios. Deci, ceea ce ştim este că negocierile de pace, dintre SUA şi Ucraina, au întâmpinat un blocaj, deoarece administraţia Trump insistă pe cedarea teritoriului din estul Ucrainei, încă deţinut de armata ucrainiană, ceea ce Zelenski nu acceptă, cum este şi firesc, obligat fiind să continue războiul.
