Preşedintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a acuzat ieri guvernele statelor Uniunii Europene ce refuză să primească refugiaţi că trădează principiile Europei, în opinia sa reafirmarea sentimentelor naţionale şi aspiraţia de consolidare a statelor naţionale fiind un pericol pentru blocul comunitar. “Este o trădare a ceea ce înseamnă Europa”, a spus Schulz, în timpul unei conferinţe desfăşurate la Berlin, referindu-se la statele europene care au refuzat cotele obligatorii pentru redistribuirea migranţilor arabi, africani şi asiatici veniţi pe continentul european în căutarea unei vieţi mai bune. În viziunea sa, proiectul european este ameninţat de reafirmarea sentimentelor naţionale constatată în multe ţări ca urmare a acestui val migrator, situaţie pe care a descris-o în termeni precum “renaţionalizare” sau “polarizare la nivel naţional”. “Există o alternativă la UE. Aceasta este renaţionalizarea şi este exact ceea ce se propagă. Ţara mea, naţiunea mea, religia mea, partidul meu sunt mai bune decât ale celorlalţi. Acesta este un drum greşit”, consideră preşedintele PE. În acest context el a criticat indirect Polonia şi Ungaria, în opinia sa fiind inacceptabil să spunem că “nu avem loc pentru refugiaţii musulmani pentru că suntem o ţară catolică” sau că “migraţia este o problemă germană care nu ne priveşte”. Astfel de scuze “nu le putem accepta, nu trebuie să le acceptăm”, a insistat Schulz. El a mers şi mai departe, apreciind că cine răspunde în acest mod “fenomenului global” al sosirii masive a refugiaţilor în Europa cade în “simplificare” şi încearcă “să abordeze secolul XXI cu retorica anilor 30”. Prin urmare, Schulz consideră că “trăim o perioadă de luptă” pentru apărarea “pilonilor Europei”, şi anume “solidaritatea”, “respectul” şi “toleranţa”. “Nu sunt dispus să cedez. Sunt dispus să lupt”, a spus el în încheiere. Reacţia sa survine în timp ce actuala politică a UE – susţinută mai ales de Germania – de primire a migranţilor extracomunitari provoacă resentimente în rândul populaţiei europene, conducând totodată la o tendinţă de reafirmare a sentimentelor naţionale, după cum s-a văzut de exemplu la alegerile legislative din Polonia, câştigate de o formaţiune conservatoare cu orientare naţionalistă şi eurosceptică. Statele est-europene care au respins cotele obligatorii de refugiaţi au fost intens criticate de numeroşi oficiali vest-europeni, inclusiv de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Jucker, şi de cancelarul german Angela Merkel, aceste ţări fiind ameninţate în mod repetat că li se va limita accesul la fondurile europene. Potrivit datelor Agenţiei europene pentru supravegherea frontierelor (Frontex), de la începutul anului au intrat ilegal în Europa peste 800.000 de migranţi veniţi din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia, iar Comisia Europeană estimează că până în anul 2017 acest număr ar putea ajunge la trei milioane. După ce la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de pe 22 septembrie s-a impus prin majoritate calificată repartizarea prin cote obligatorii a 160.000 de migranţi între statele UE, Juncker şi Merkel au afirmat că obiectivul pe care-l vor urmări de acum înainte va fi instituirea unor cote obligatorii permanente.
