Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat Mariei Corina Machado, lidera opoziţiei venezuelene, astăzi 10 octombrie, pentru eforturile sale „de a promova o tranziţie justă şi paşnică de la dictatură la democraţie”. Distinsă deja cu Premiul Vaclav Havel şi Premiul Saharov, cea mai înaltă distincţie a UE pentru drepturile omului, Maria Corina Machado „este unul dintre cele mai extraordinare exemple de curaj civic din America Latină din ultima vreme”, a declarat la Oslo, preşedintele Comitetului Nobel din Norvegia, Jorgen Watne Frydnes. Anunţul pare surprinzător, fiindcă survine la numai o zi după ce Israelul şi Hamasul au anunţat un acord de încetare a focului în Gaza, prin eforturile indiscutabile, de mare amplitudine, ale lui Donald Trump, se spune prea târziu pentru a-l mai „ajuta” în competiţia în care s-a aflat. Fiindcă au fost în cursă 338 de candidaţi, 228 de personalităţi şi 94 de organisme. Dacă mai exista vreo speranţă, în Gaza, după 2 ani de captivitate atroce, pentru eliberarea ultimilor ostatici (se spune că numărul acestora ar fi de peste 20 de israelieni), până luni seara, aceasta se datorează faptului că liderul de la Casa Albă a pus pe masă un acord, exercitând o presiune puternică asupra guvernului israelian, şi asupra Hamas. Nu e puţin lucru, aşa ceva. Nici un plan de pace nu ar fi avut vreo şansă, fără aportul susţinut al preşedintelui american. De acord, Maria Machado este considerată „o figură cheie în unificarea unei opoziţii politice, cândva profund disipate, o opoziţie care a găsit un teren comun în cererea de alegeri libere şi un guvern reprezentativ”, cum a mai spus preşedintele Comitetului Nobel. Adversară a actualului şef al statului, Nicolas Maduro, ea a beneficiat şi de faptul că preşedintele american i-a lăudat calităţile. Premiul Nobel pentru Pace este irevocabil din moment ce a fost acordat. Juriul este frecvent criticat. Comentariile pe margine atribuirii lui sunt aprinse. Şi pe bună dreptate. Premiul Nobel pentru Pace, respectându-şi menirea i se cuvenea lui Donald Trump pentru strădaniile depuse, în stingerea mai multor conflicte la nivel mondial. A încercat, ceea ce n-a făcut nimeni până la el, şi am în vedere liderii UE, să aducă la o înţelegere Kievul cu Moscova. Prin demersuri diplomatice. Cei 5 membri ai Comitetului au ţinut ultima lor reuniune, în cadrul căreia şi-au justificat opţiunile lor, cu câteva zile înainte. Chiar dacă nu îl aveau „la inimă” pe Donald Trump, cum se bănuieşte, faptele acestuia, nu puţine, nu lipsite de consistenţă, între care războiul din Gaza cel mai important, erau cele care îi validau candidatura şi îl îndreptăţeau la trofeul jinduit. Se spune că decizia sa „America pe primul loc” ar fi contrară idealurilor din testamentul lui Alfred Nobel (cooperare internaţională, fraternitate între popoare şi dezarmare) dar „palmaresul” Mariei Corina Machado, care impresionează prin curajul civic, n-are comună legătură cu faptele pentru care se acordă Premiul Nobel pentru Pace. Oricât ar căuta să justifice acum Jorgen Watne Frydnes decizia colectivă luată. Fiindcă nu puţini consideră că Donald Trump ar merita nu doar premiul Nobel, ci ar trebui redenumit premiul respectiv. Lista candidaţilor va fi ţinută la secret timp de 50 de ani. Câştigătorul va primi 11 mil. de coroane suedeze (aprox. 1,2 mil. dolari), la 10 decembrie a.c. când premiul va fi înmânat la Oslo. Maria Corina Machado, fiica unui om de afaceri din industria metalurgică, principalul rival al lui Maduro şi al chavinismului, o burgheză elegantă, cum o descria Hugo Chavez, este acum un nume în America de Sud şi nu numai. Candidatura ei la preşedinţia ţării, în viitorul apropiat, are un suport teribil. Donald Trump are toate motivele să fie dezamăgit, privind tot teatrul, de precară calitate, chiar sordid, derulat sub privirile lui.
