În perioada 5-7 octombrie 2023, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, al Academiei Române, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, Consiliul Județean Dolj și Universitatea din Craiova, a organizat Conferința anuală a institutului. Evenimentul s-a bucurat de o participare consistentă din partea lumii academice și universitare, iar prin tematica deosebit de bogată a reușit să-și atingă scopul propus, acela de a promova și dezvolta schimburi de idei, concepte, abordări pluridisciplinare privitoare la istoria poporului român și viața cultural-științifică a Olteniei.
Manifestarea se înscrie în suita de sesiuni permanente de comunicări științifice de interes regional, național sau internațional pe care institutul craiovean le desfășoară și care au la bază obiective esențiale precum: studierea istoriei poporului român, consacrarea și conservarea valorilor autentice, cercetarea științifică și creația intelectuală la cel mai înalt nivel.
Evenimentul, care s-a desfășurat în format hibrid, a fost organizat pe mai multe secțiuni și a cunoscut o participare numeroasă, cu prelegeri semnificative. Tematica bogată a reușit să suscite interesul participanților, mai cu seamă că aportul lucrărilor prezentate la promovarea și valorificarea culturii și științei este unul de netăgăduit, în deplină consonanță cu spiritul enciclopedic al Academiei Române.
Cei peste 50 de participanți au reprezentat cercetători, cadre didactice universitare, arhiviști, muzeografi, doctoranzi de la mai multe instituții de profil din țară și străinătate printre care: Institutul de Studii Sud-Est Europene, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea Națională de Știință de Tehnologie Politehnica București, Universitatea din Craiova, Arhivele Diplomatice MAE, București, Arhivele Naţionale ale României, București, Academia Tehnică Militară, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov, Biblioteca Națională a Franței, Paris ș.a.
Continuitatea unui demers salutar
Deschiderea conferinței a avut loc joi, 5 octombrie 2023, ora 10.00, în sala „Dinu C. Giurescu” a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj. În deschiderea lucrărilor, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul institutului craiovean, a ținut să precizeze că anul 2023 reprezintă o continuitate firească a seriei de conferințe anuale pe care institutul o dorește așezată în matca exprimărilor de specialitate academică și universitară.
În cadrul sesiunii de comunicări în plen, moderată de prof. univ. dr. Sevastian Cercel și prof. univ. dr. Cezar Avram, au fost prezentate comunicările: Societatea Culturală Româno-Italiană „Dante Alighieri” din Craiova, la 30 de ani de existență (prof. univ. dr. Elena Pîrvu), Porecla – între sancțiune și mijloc denominativ (cercet. șt. II, dr. Iustina Nica (Burci), Constituirea domeniului funciar al boierilor Crăznari (cercet. șt. III, dr. Ileana Cioarec), Lumea distopică a istoriei românești în secolul XIX (cercet. șt. I, dr. Ion Militaru).
Lansare de carte, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”
Totodată, în prima zi a conferinței, în sala Dinu C. Giurescu a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, începând cu ora 11.30 a fost lansat volumul Comunități umane, modernizare și identitate românească. Conferința anuală a Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C. S. Nicolăescu-Plopșor”, 21-22 octombrie 2022 (coord. Anca Ceaușescu, Ileana Cioarec, Georgeta Ghionea).
Lucrarea a apărut la Editura Cetatea de Scaun din Târgoviște, în anul 2023 și cuprinde, după cum se poate remarca în titlu, articole și studii științifice prezentate de către cercetători, cadre didactice, arhiviști, muzeografi din România şi străinătate la conferința anuală a instituției craiovene. Structurat pe patru capitole: Studii de arheologie și istorie, Perspective juridice și realități (inter)naționale, Elemente de identitate românescă, Femeia între tradiție și modernitate, volumul abordează tematici complexe, constituind o contribuție însemnată la conturarea unei imagini autentice cu privire la existența și continuitatea comunităților umane în sud-vestul României.
Sesiuni multiple de comunicări științifice
Lucrările conferinței au continuat în aceeași zi, începând cu ora 12.30, și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă, în format hibrid, în cadrul secțiunilor tematice înscrise în programul manifestării științifice: Cercetări arheologice și valorificarea patrimoniului muzeal, Viață cotidiană și evoluție socio-economică, Interferențe culturale și lingvistice, Perspective juridice și realități (inter)naționale, De la arme la condei: Cantemir 300.
Ca și la edițiile precedente, ineditul lucrărilor au oferit prilejul unor schimburi de idei, vădind astfel o vocație spre cercetarea multidisciplinară și spre abordarea holistică a fenomenelor sociale în ansamblul lor. Prezența generațiilor succesive de cercetători, modalitățile personale de căutare a cauzalităților și de explicare a datelor și a informațiilor analizate au adus un plus manifestării științifice.
Paleta de cercetare arheologică din cadrul primei secțiuni a acoperit arii vaste, începând cu neoliticul și până la perioada romană, fiind abordate aspecte privind vestigiile materiale din Valea Oltului Inferior, una dintre cele mai bogate în descoperiri, urcând către uneltele de bronz preistorice, ajungând la descoperirile de la Romula realizate în timpul săpăturilor arheologice din anul 2022. Un lot de lămpi romane descoperit la Romula în campania din anul 2022 (Mircea Negru), Cercetări arheologice în necropola de la Ocnița-Buridava. Campaniile 2022-2023 (Constantin Augustus Bărbulescu, Ovidiu Udrescu, Alexandru Nălbitoru, Laurențiu Mecu), Unelte de bronz preistorice, utilizare practică și simbolică (Simona Lazăr) sunt doar câteva dintre temele prezentate.
Realități socio-economice și viață cotidiană
În cadrul celei de a doua secțiuni, deosebit de bogată în studii și articole cu o tematică diversificată, s-au adus în discuție varii elemente ale vieții cotidiene, precum: verificarea corespondenței în Valahia secolului al XIX-lea, manifestări ale rebeliunii din 1941, în Oltenia, dansuri de salon în secolul al XVIII-lea ș.a. Studiile istorice au prezentat tematici care au deschis apetitul către dezbateri constructive, printre care: Istoria ca document: prolog și epilog (Silviu-Onoriu Brădeanu, Cosmina-Adela Lăzărescu), Onorând eroii, ajutând urmașii. Orfanii de război și instrumentalizarea memoriei Primului Război Mondial în Oltenia (Nicolae Mihai). Totodată, cercetările socio-economice și culturale au vizat analiza acțiunilor din mediul urban asupra gândirii comunității, controlul și propaganda cooperativă în Oltenia interbelică, activitatea unor societăți militare și culturale. Dintre prelegeri amintim: Îndrumare, control și propagandă cooperativă, în Oltenia interbelică (Georgeta Ghionea), „Bunul gospodar” în cadrul cursurilor şi şcolilor ţărăneşti pentru bărbaţi din Oltenia, organizate de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol” (Diana-Mihaela Păunoiu), Influența proceselor urbane asupra spiritului comunitar în Municipiul Craiova (Gabriel Pricină) ș.a.
Abordări juridice, de la interbelic la contemporan
O altă secțiune a conferinței a adus în discuție perspective juridice și realități (inter)naționale. Aici, Unificare legislativă și spirit asociativ: inițiative interbelice în România (Sevastian Cercel), Insecuritatea juridică apărută în sistemul de drept din România ca urmare a Deciziei 107/23 a CJUE precum și a Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022 privind prescrpiția răspunderii penale. Teoria procesului simulat cu privire la pronunțarea deciziei instanței europene (Mihai Dogaru), Privire de ansamblu asupra conceptualismului juridic contemporan în UE (Adela Teodorescu (Calotă)), Trucarea licitațiilor – metode și efecte (Alexandru Dogaru) au fost câteva din subiectele dezbătute, care au adus lămuriri în cadrul tematicii propuse.
Interferențe culturale și lingvistice au constituit un capitol distinct. Importanța culturală a Ateneului Român, arta cămășii cu altiță, mobilierul popular din sudul Olteniei, imaginarul simbolic al descântecelor românești au reprezentat tot atâtea idei-cadru de analiză. Au urmat studii despre literatura religioasă a perioadei interbelice din Transilvania, analiza stilistică a unui text și contribuțiile lui Andrei Șaguna în viața Bisericii transilvănene.
Ștefan Lemny, la Craiova
O atenție deosebită a fost acordată secțiunii dedicate domnitorului Dimitrie Cantemir, la comemorarea a trei sute de ani de la trecerea sa la cele veșnice.
Secțiunea a beneficiat de prezența reputatului cantemirolog Ștefan Lemny, autor al unor lucrări celebre precum Originea și cristalizarea ideii de patrie în cultura română (1986), Cantemireștii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea (2010), Dimitrie Cantemir: un principe român în zorile Luminilor europene (2019).
Studiile prezentate au reușit să acopere o vastă arie de cercetare, în concordanță cu personalitatea enciclopedică a marelui domnitor. S-au susținut lucrări cu accent pe istoria mentalităților, istoria culturii și a ideilor: Intersecții culturale: de la Dimitrie Cantemir la Alexandru Duțu (Ștefan Lemny-Biblioteca Națională a Franței); Repatrierea osemintelor atribuite lui Dimitrie Cantemir din 1935 – un act sincer de bunăvoință pentru reconciliere sau un subterfugiu tactic sovietic în problema restituirii Tezaurului României depozitat la Moscova în timpul Primului Război Mondial? (Doru Liciu – Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe), Mediul formării intelectuale a lui Dimitrie Cantemir și neoaristotelismul padovan (Monica Joița – Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe); Urmașii lui Dimitrie Cantemir sau mituri şi realităţi despre viaţa privată a familiei Cantemir (Lilia Zabolotnaia – Muzeul Național de Istorie a Moldovei); istoria contrafactuală: Dimitrie Cantemir în bibliotecile occidentale: o ipoteză în cazul unui potențial succes al Istoriei creșterii și descreșterii Imperiului Otoman (Oana-Andreia Sâmbrian); istoria evenimențială: Antioh Cantemir – reprezentant diplomatic al Rusiei la Londra și Paris, 1732-1744 (Constanțiu Dinulescu – Universitatea din Craiova), Formarea poporului român în opera istoriografică a lui Dimitrie Cantemir (Dinică Ciobotea – Universitatea din Craiova), Dimitrie Cantemir, luptător pentru realizarea unității tuturor românilor (Radu Ștefan Vergatti); filosofie: Cuvinte peste fire. Spre o filosofie a traducerii împreună cu Dimitrie Cantemir (Chris Octavian Ioniță – Universitatea din București).
Conferința din acest an s-a dorit a fi un element dintr-o periodicitate care tratează actul de cultură drept o îndatorire fundamentală, garanție solidă a înțelegerii locului și rolului pe care cercetătorii, cadrele universitare, muzeografii, arhiviștii și-l asumă ca de fiecare dată cu înțelepciune și tenancitate.
Cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova
„C.S. Nicolăescu-Plopșor”
