Preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a negat, într-un interviu pentru canalul american CBS, că s-ar fi aflat în spatele atacului chimic care a ucis sute de civili la 21 august a.c. El a mai spus jurnalistei Charlie Rose, care l-a întâlnit pe preşedinte la Damasc, că nu există «nici o probă concludentă că eu aş fi utilizat armele chimice contra poporului meu». În timp ce Whasingthon-ul acuză regimul sirian de perpetuarea acestor atacuri şi ameninţă Siria cu lovituri militare, Bashar al-Assad a afirmat, de asemenea, că «nu crede în necesitatea acestor lovituri» şi că sirienii «s-au pregătit cât au putut mai bine». Liderul de la Damasc a emis un mesaj pentru americani potrivit căruia angajarea în războaie şi conflicte în Orientul Apropiat nu a fost o bună experienţă. Potrivit ascultărilor armatei germane, dezvăluite duminică de cotidianul „Bild”, Bashar al-Assad probabil n-a aprobat personat atacul din 21 august a.c., dar înalte grade ale armatei siriene au reclamat regulat, de aproape patru ori, aceste atacuri asupra palatului prezidenţial, dar aceste cereri au fost refuzate şi atacul din 21 august «n-a fost, probabil, aprobat personal de Bashar al-Assad», susţine „Bild”. Invitat, duminică, pe canalul CBS, secretarul general al Casei Albe, Denis McDonough, a estimat că dezminţirea lui Bashar al-Assad «pare a fi o minciuni». Întrebat în privinţa probelor care să demonstreze utilizarea armelor chimice de către Assad, McDonough a evocat imaginile video difuzate în week-end de CNN şi pe un site al Senatului, ilustrând corpuri lovite de convulsii şi copii decedaţi, filmări care au fost autentificate de oficiali ai serviciilor secrete americane. Barack Obama şi administraţia sa au intensificat campania de convingere a aleşilor Congresului pentru votarea unei intervenţii militare în Siria. La rândul său, John Kerry a continuat ofensiva diplomatică în Europa, întâlnindu-l la Paris pe secretarul Ligii Arabe, pentru prezentarea proiectului de lovituri, în timp ce mingea se află în terenul Congresului american. Congresmanii s-u întâlnit ieri, 9 septembrie, pentru sesiunea de toamnă. Votul ar putea avea loc în zilele următoare şi este destul de nesigur, mai ales în Camera Reprezentanţilor, dominată de republicani. Duminică, „Los Angeles Times” a menţionat că Pentagonul pregăteşte lovituri asupra Siriei mult mai intense decât era prevăzut, timp de trei zile. Strategii americani ar opta pentru un baraj masiv de rachete, urmat rapid de alte atacuri asupra unor ţinte ratate sau distruse doar parţial. La Casa Albă, potrivit a doi ofiţeri americani, există o listă a obiectivelor, care include mult mai multe decât cele 50 stabilite iniţial. Pentagonul ia în consideraţie şi participarea bombardierelor Air Force, precum şi a celor cinci distrugătoare lansatoare de rachete americane, care patrulează în Marea Mediterană. Portavionul Nimitz şi escorta lui (un crucişător şi trei distrugătoare poziţionate în Marea Roşie) pot, de asemenea, trimite rachete de croazieră asupra Siriei. Această schimbarea de plan a survenit după ce Barack Obama a continuat să pledeze pentru o intervenţie militară în Siria. Tot el a mai promis, sâmbătă, că nu va fi un alt Irak sau alt Afganistan, repetând că nu va trimite trupe terestre.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, ieri, că România s-a raliat declaraţiei semnate de 11 state din G20 privind Siria, care face apel la un răspuns internaţional ferm. El a spus că la summit-ul G20 din Rusia, 11 state (Australia, Canada, Franţa, Italia, Japonia, Republica Coreea, Arabia Saudită, Spania, Turcia, Marea Britanie şi SUA) au adoptat o declaraţie comună privind Siria. „În urma consultării cu alte instituţii ale statului, am decis ca România să se ralieze poziţiei acestor state”, a spus preşedintele. Potrivit acestuia, declaraţia constată că norma internaţională împotriva utilizării armelor chimice este în vigoare de mult timp şi este universală, condamnă în modul cel mai ferm atacul din suburbiile Damascului şi ţine responsabil regimul de la Damasc. De asemenea, semnatarii fac apel la un răspuns internaţional ferm, a mai spus şeful statului român, referitor la declaraţie.
