Afirmând că Siria este „un pilon esenţial” al „axei de rezistenţă” în faţa Israelului şi SUA şi că Iranul „nu va permite niciodată” distrugerea acestei axe, Teheranul a exprimat intenţia sa de a se angaja mai direct decât până acum în apărarea regimului Bashar al-Assad. Semnalul a fost dat marţi, la Damasc, de Said Jalili, reprezentantul personal al Ghidului suprem al revoluţiei iraniene, după o discuţie cu şeful statului sirian. Said Jalili a menţionat îngrijorarea Teheranului la slăbirea regimului sirian prin cascada de defectări şi angajarea în bătălia decisivă pentru Alep. „Situaţia din Siria nu mai este un conflict intern, ci unul care opune axa rezistenţei la duşmanii regionali şi globali” a declarat trimisul Teheranului, făcând aluzie la alianţa Republicii islamice cu regimul sirian şi cu Hezbolahul şiit din Liban. Pe plan diplomatic, Teheranul a trecut imediat la ofensivă, convocând, ieri, „o reuniune consultativă asupra Siriei”. Potrivit organizatorilor, mai multe ţări, al căror nume nu a fost dezvăluit, urmau să fie prezente la această conferinţă, descrisă ca o încercare de a crea un front de sprijin pentru regimul sirian. S-a avansat ideea deschiderii „unui dialog naţional” în Siria, iniţiativă menită să contracareze grupul „Prietenilor Siriei”, susţinători ai rebeliunii, aflaţi în atenţia Franţei, SUA, Regatului Unit, Turciei, Arabiei Saudite şi Qatarului. Iranul a lansat, de asemenea, o ofensivă diplomatică pentru obţinerea eliberării pentru un grup de cetăţeni iranieni care se găseau într-un autocar oprit sâmbătă de rebeli, în provincia Damasc. O brigadă a Armatei Siriene Libere a revendicat răpirea a 48 de iranieni şi a afirmat, luni, că trei dintre aceştia au fost ucişi într-un bombardament al forţelor de la Damasc. Într-o înregistrare video difuzată duminică, luptărorii din brigada Al Baraa au afirmat că ostaticii lor sunt „membri ai Gardienilor revoluţiei”, armata de elită a regimului islamic, şi nu simpli pelerini, cum s-au prezentat. Ministrul iranian al Afacerilor Externe, Ali Akbar Salehi, a recunoscut, miercuri, că membrii Gardienilor revoluţiei şi militari „în retragere” fac parte dintre ostatici. Vorbind jurmnaliştilor în avionul cu care se întorcea de la Ankara, unde a cerut ajutor autorităţilor turce, Salehi a insistat asupra faptului că iranienii răpiţi erau pelerini plecaţi pentru a vizita locurile sfinte ale şiiţilor din Damasc. „Din moment ce suntem în postul lunii Ramadan, şi răpitorii şi ostaticii sunt musulmani, lansăm un mesaj, prin intermediul media, pentru fraternitate islamică şi eliberarea concitadinilor noştri”. Salehi a fost în Turcia pentru a cere Ankarei eliberarea celor 48 de iranieni. Într-o scrisoare comunicată prin misiunea iraniană la ONU s-a cerut sprijin secretarului general, Ban Ki-moon. Potrivit informaţiilor date publicităţii prin Organizaţia mujahedinilor poporului iranian (OMPI), cei 48 de iranieni „fac parte dintr-un grup de 150 de gardieni ai revoluţiei iraniene, care tocmai ajunseseră la Damasc, la bordul unui avion al companiei Mahan Air”. Potrivit opozanţilor iranieni, Teheranul continuă livrarea de elemente aparţinând forţei speciale Qods, pentru a ajuta la represiune şi a furniza documente pelerinilor „acoperiţi”. Pe de altă parte, Armata Siriană Liberă (ASL) a anunţat defectarea lui Muhi al-Din Maslamani, şeful protocolului preşedintelui Bashar al-Assad. La postul de televiziune al Arabiya s-a anunţat că acesta se găseşte „în loc sigur”. Un grup de 160 de sirieni au părăsit miercuri ţara lor şi au ajuns în portul Crotone (Calabria), în sudul Italiei. Grupul cuprinde 76 de bărbaţi, 36 de femei şi 48 de copii. De pe teatrul de luptă din Alep ştirile sunt contradictorii. Rebelii susţin că armata s-a retras din Salaheddin şi deţin controlul asupra întregului cartier, forţele loialiste afirmă contrariul.
Ministrul sirian al Sănătăţii, Waël al-Halqi, a fost desemnat prim-ministru, după dezertarea fostului premier Riad Hijab, anunţă televiziunea publică siriană.
