G20 de la Hamburg – bastion al contestatarilor, fief al extremei stângi – a fost marcat de o explozie a violenţelor soldate cu rănirea a 500 de poliţişti în confruntarea cu manifestanţii şi arestarea a 186 de persoane, potrivit datelor Poliţiei. Au fost răniţi numeroşi manifestanţi, dar numărul acestora nu este cunoscut cu precizie. Grupaţi în cartierele Schanzen şi St. Pauli, dotaţi cu materiale inflamabile, dar şi pietre, manifestanţii au incendiat autoturisme, riposta Poliţiei rezumându-se la tunuri cu apă şi gaze lacrimogene.
Într-un editorial dur, cotidianul Bild atribuie responsabilitatea, cancelarului Angela Merkel, acuzată de eşuareea menţinerii ordinii publice. Der Spiegel opinează că Hamburgul nu trebuia desemnat ca oraş gazdă pentru acest summit. La rândul său, cotidianul conservator, Die Welt evocă „pierderea controlului autorităţilor”, care au lăsat mai multe cartiere ale celui de-al doilea mare oraş al Germaniei (1,7 mil. locuitori) să se transforme într-un câmp de bătălie. Într-o conferinţă de presă, Angela Merkel a condamnat cu fermitate violenţele, apărând în schimb ideea organizării summitului la Hamburg, recomandat prin capacitatea sa hotelieră.
Summitul G20 de la Hamburg va rămâne de referinţă nu prin deciziile luate, care nu au mare semnificaţie, cât prin faptul că s-a ţinut, în cele din urmă. A fost totuşi summitul unor „premiere”. La cinci lui de la alegerea sa, Donald Trump l-a întâlnit vineri, pentru prima dată, pe Vladimir Putin, ceea ce părea puţin probabil pe fondul scandalului în care Rusia este acuzată pentru posibila ingerinţă în alegerile electorale din SUA, de anul trecut. Întâlnirile bilaterale au constituit singurului câştig al summitului celor mai importante economii mondiale. Cum deja G7, de la Taormina, Sicilia, afişase dezacorduri între UE şi Donald Trump, acestea s-au confirmat câteva zile mai târziu, prin anunţată ieşire din Acordul de la Paris pentru încălzire. Într-o lume multipolară haotică, G20 a pus faţă în faţă lideri mondiali, favorizând dialogul acestora şi îngăduind posibile compromisuri. Oricum, eşichierul politic internaţional a devenit extrem de complex. Donald Trump a declarat pe Twitter că menţine sancţiunile contra Moscovei, până la soluţionarea situaţiei din Ucraina şi Siria. Dar tot liderul de la Casa Albă a postat duminică pe Twitter că „este timpul să mergem înainte şi să lucrăm de o manieră constructivă cu Rusia”, adăugând că omologul său, Vladimir Putin, a negat orice amestec în alegerile prezidenţiale americane din 2016. De asemenea a anunţat crearea „unei unităţi de cybersecuritate impenetrabilă pentru a lupta contra pirateriei electronice”. Chiar dacă în faţa camerelor de televiziune, Donald Trump şi Vladimir Putin s-au gratulat reciproc, dincolo de strângerile cordiale de mână şi întreaga complezenţă, rămân deciziile luate. Şi una dintre acestea a fost încetarea focului în Siria, începând de duminică, ora prânzului. Ce se va întâmpla în continuare rămâne de văzut, fiindcă discuţia lor a durat două ore şi un sfert, ceea ce însemană că nu puţine dosare sensibile au fost analizate.
