De mai multe zile, în judeţul Dolj se resimt efectele secetei, din cauza caniculei prelungite, şi nădejdile înfiripate ale producătorilor agricoli încep să se destrame. Singura lor “armă la picior” – sistemele de irigaţii – este abandonată şi la Filiala de Îmbunătăţiri Funciare Dolj, cum se numeşte conform OUG nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare şi HG nr. 1223/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare. Directorul Veta Păsculescu opinează că din cele 137.680 ha amenajate pentru irigat se pompează apă doar pe aproximativ 2.500-3.000 ha, pentru care există încheiate contracte la nivelul OUAI-urilor, în special la cele din Dăbuleni şi Călăraşi. Din teritoriu, informaţiile contravin inclusiv aceste evaluări statistice. Există neînţelegeri frapante între conducerea ANIF Dolj şi conducerile OUAI-urilor din judeţ, atât pe seama tarifelor percepute la metrul cub de apă, cât şi pe seama defecţiunilor neremediate la canalele de irigaţii care aparţin în continuare statului. “Trebuie să se înţeleagă: staţiile aparţinând Filialei de Îmbunătăţiri Funciare Dolj sunt funcţionale. Cele ale OUAI-urilor au probleme, mai ales de când nu se mai acordă subvenţii de la stat şi nu îşi mai permit să plătească paza şi să facă lucrări de întreţinere”, opinează şefa de la Filiala de Îmbunătăţiri Funciare Dolj. Pe acest fond de lucruri, singura realitate de netăgăduit este că apa binefăcătoare nu ajunge la rădăcina plantelor, pentru a potoli setea pământului. Oricum am întoarce discuţia, ajungem în acelaşi punct: nu se irigă.
OUAI Dăbuleni: Un conflict necurmat
În ziua de 22 ianuarie a.c., la Casa de Cultură a oraşului Dăbuleni, în cadrul unei adunări populare, care succeda altora, de aceeaşi factură, cetăţenii localităţii şi-au exprimat indignarea faţă de conducerea OUAI Dăbuleni, care nu s-a implicat în conservarea şi administrarea bunurilor încredinţate, fiind distrusă “întreaga infrastructură”, după cum se menţionează într-o plângere înaintată Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova. Nemulţumirea cetăţenilor era cu atât mai mare cu cât OUAI Dăbuleni beneficiase de sume mari, sub titlu de subvenţii, de la Guvernul României. Războiul a început prin 2008 şi de atunci este necurmat. La Dăbuleni, sistemul de irigaţii este decisiv în obţinerea oricărei recolte, însă conducerea OUAI “a fost interesată doar de încasarea indemnizaţiilor”. Scandalul are şi inflexiuni politice, fiindcă la conducerea Filialei Judeţene de Îmbunătăţiri Funciare Dolj se află Veta Păsculescu, numită în funcţie de PDL, în 2010, iar la OUAI Dăbuleni se află soţul acesteia, Ciprian Păsculescu.
La această oră staţiile, stăvilarele, canalele, pompele sunt distruse în totalitate, motiv pentru care cei din Dăbuleni şi-au forat fântâni din care scot apa cu motopompele pentru a-şi iriga culturile de lubeniţe şi pepeni galbeni. “La Dăbuleni se irigă, dar puţin, nu la capacitate maximă. ANIF Dolj nu poate să pompeze apă pentru irigaţii decât la comanda OUAI-urilor, care trebuie să plătească apa comandată. Dar cei de la OUAI-uri spun că nu mai au solicitări, pentru că oamenii preferă să irige prin picurare”, declară şeful ANIF.
Milioane de dolari de la Banca Mondială
Partea complicată a lucrurilor este că pentru reabilitarea sistemului de irigaţii Sadova-Corabia s-au primit de la Banca Mondială circa 22 de milioane de dolari. S-au primit subvenţii pentru întreţinere şi pază. S-a alocat suma de 100 de miliarde de lei pentru consolidarea digului afectat la inundaţiile din 2006. S-au alocat sume pentru construcţia drumului paralel cu canalul de irigaţii, de la L1 la L2. “La amenajarea Sadova-Corabia, deşi s-au făcut investiţii prin Banca Mondială, sistemul este depăşit, fiind realizat în anii ‘60”, recunoaşte Veta Păsculescu, directorul Filialei Judeţene de Îmbunătăţiri Funciare Dolj
“Părţile” şi… partea lor de vină
Adunările populare, cum spuneam, s-au tot ţinut la Dăbuleni, însă nimic nu s-a schimbat. În plus, toate controalele efectuate de-a lungul anilor de Camera de Conturi Dolj au scos la iveală nenumărate nereguli şi, mai ales, o proastă gestiune a banului public. În momentul de faţă, la Filiale de Îmbunătăţiri Funciare Dolj actualul director ştie că nu mai are “viaţă lungă”, aşteptând de la o zi la alta să fie schimbat din funcţie. Dar problema nu este aceasta, ci cu totul alta, în soluţionarea căreia este nevoie de aportul unor specialişti de adevărată ţinută şi cu recunoscută competenţă. Ca în luna lui Cuptor sistemele de irigaţii să nu pompeze apă peste pământul încins ca o plită este o dovadă de nesăbuinţă. În rest, fiecare “parte” are propriile justificări.
“Dacă până la 1 ianuarie 2010, pentru 250 mc de apă pentru irigat, care ajungeau pentru circa cinci ore de udare, OUAI-urile plăteau aproximativ 50 de lei, fiindcă 90% din tariful de livrare a apei reprezintă energia electrică, iar asta era subvenţionată de stat, acum OUAI-urile, dacă ar funcţiona, ar plăti pentru aceleaşi cantităţi circa 250 de lei. E normal că nu le mai convine, dar nu e normal să pună pe seama noastră neajunsurile”, spune Veta Păsculescu.
În prezent, pe lângă tariful de livrare a apei, beneficiarii plătesc şi un tarif anual pentru punerea în funcţiune a staţiilor de pompare, dar şi pentru lucrările de reparaţii. Anul acesta, pomparea apei se face numai noaptea, spune conducerea Filialei de Îmbunătăţiri Funciare, pentru că preţul energiei electrice este mai mic noapte. Implicit, cel de livrare a apei.
Realitatea din teren, vizibilă dincolo de raportările Filialei Judeţeane de Îmbunătăţiri Funciare Dolj către ANIF Bucureşti, este mai mult decât îngrijorătoare. Se vede cu ochiul liber dezastrul, iar cifrele nu fac altceva decât să întregească tabloul dezolant. În 2008, în Dolj se irigau 35.000 ha de terenuri agricole. În 2009, aproape dublu – 75.000 ha. Odată cu eliminarea subvenţiilor în sectorul irigaţiilor, printr-o decizie a Uniunii Europene, suprafaţa udată s-a redus drastic: 2010 – 7.500 ha; 2011 – 9.300 ha. În 2012, până la 9 iulie, suprafaţa contractată pentru irigat era de doar 2.518 ha. Până la sfârşitul perioadei în care se impun irigaţii cel mult suprafaţa se va dubla, susţin reprezentanţi din cadrul Îmbunătăţirilor Funciare Dolj.
