Creşterea PIB-ului real al României va rămâne peste potenţial pe parcursul orizontului de prognoză, datorită cererii interne susţinute, iar inflaţia este de aşteptat să se întoarcă la valori pozitive, începând cu mijlocul anului 2016, în timp ce piaţa muncii rămâne stabilă pe ansamblul ei, se arată în raportul lansat de Comisia Europeană, zilele trecute.
Totodată, raportul arată că reducerile fiscale şi creşterea cheltuielilor pot genera o creştere substanţială a deficitul public general al României în 2016 şi 2017. Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vămi, a precizat că această creştere economică îşi urmează cursul în Europa, în pofida unui mediu mai dificil pe plan mondial. „Există indicii că eforturile politice încep să se traducă, treptat, prin crearea mai multor locuri de muncă şi prin sprijinirea investiţiilor. Mai avem însă multe de făcut în legătură cu problema inegalităţii. Redresarea din zona euro se menţine neuniformă atât între statele membre, cât şi între cei mai puternici şi cei mai slabi membri ai societăţii. Acest lucru este inacceptabil şi impune acţiuni ferme din partea guvernelor atât la nivel individual, cât şi la nivel colectiv”, a subliniat Pierre Moscovici.
Creşterea preconizată a inflaţiei va încetini creşterea venitului real
La nivel european previziunile economice ale Comisiei anticipează o creştere economică moderată, dat fiind că performanţa principalilor săi parteneri comerciali a scăzut, iar unii dintre factorii care au sprijinit până acum creşterea încep să piardă din intensitate. Creşterea exporturilor va depinde în următorii doi ani de cererea internă: se aşteaptă ca investiţiile să urce anul viitor până la 3,8 % atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, iar consumul privat ar urma să scadă, întrucât creşterea preconizată a inflaţiei va încetini creşterea venitului real. Referitor la principalele riscuri la care se expune economia europeană, previziunile Comisiei subliniază faptul că gradul de incertitudine legat de tensiunile geopolitice se menţine ridicat, iar impactul său negativ asupra economiilor europene ar putea fi mai pronunţat decât se preconizează în prezent. Variaţiile bruşte ale preţurilor petrolului sau tulburările de pe piaţa financiară ar putea afecta şi ele creşterea europeană. Mai mult, riscurile asociate evoluţiilor interne din UE rămân considerabile, de exemplu în ceea ce priveşte ritmul punerii în aplicare a reformelor structurale şi incertitudinea legată de rezultatul referendumului din Marea Britanie privind rămânerea în UE. 
Politicile rămân neschimbate
Aceste previziuni ţin cont de toate datele şi de toţi factorii relevanţi disponibili, inclusiv de ipotezele privind politicile guvernamentale disponibile la data de 22 aprilie 2016. Sunt luate în calcul numai politicile anunţate în mod credibil şi detaliate în mod corespunzător. Previziunile se bazează atât pe ipoteza că politicile rămân neschimbate, cât şi pe un set de ipoteze externe privind cursurile de schimb, ratele dobânzii şi preţurile produselor de bază. Cifrele utilizate reflectă aşteptările pieţei, bazate pe situaţia pieţelor instrumentelor financiare derivate la momentul realizării previziunilor. Previziunile vor fi utilizate pentru pachetul de primăvară al Semestrului european. Comisia urmează să-şi actualizeze previziunile economice în noiembrie 2016.
