Profitând de sărbătorirea victoriei din 1945 asupra Germaniei naziste, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a aflat ieri, 9 mai, în crimeea. A fost cea dintâi deplasare a sa după realipirea acestei peninsule la teritoriul Federaţiei Ruse, şi într-un moment în care discuţiile diplomatice cu SUA şi UE asupra crizei din ucraina se află într-un punct mort. Potrivit Kremlinului, vladimir Putin a asistat, la Sevastopol, bază istoric a Flotei ruse, la o paradă militară, întâlnindu-se apoi cu foşti combatanţi. Programul vizitei a mai prevăzut şi un concert. Afirmând că ziua de 9 mai este o sărbătoare a triumfului tuturor forţelor patriotice, preşedintele rus a salutat răbdarea de fier a poporului sovietic, eroismul său, care a salvat Europa de sclavagism. 11.000 de soldaţi au participat, anterior, la defilarea de la Moscova, care s-a dorit o demonstraţie a potenţialului militar al Rusiei. Peste 2.000 de militari au defilat, ieri, şi la Tiraspol, într-una dintre cele mai grandioase parade de Ziua Victoriei, la care a participat şi vicepremierul rus Dmitri Rogozin, reprezentantul Kremlinului pentru Transnistria, relatează Pro TV Chişinău, în pagina electronică. Dmitri Rogozin nu a susţinut nici un discurs la paradă, în schimb reprezentanţii autorităţilor separatiste transnistrene au mulţumit veteranilor, dar şi Federaţiei Ruse pentru susţinere. Joi, separatiştii proruşi din mai multe oraşe din estul Ucrainei, au anunţat hotărârea lor de organizare a referendumului la autodeterminare prevăzut pentru 11 mai, în pofida apelului preşedintelui Putin de a-l amâna. Autorităţile de la Kiev au făcut deja cunoscut că nu vor recunoaşte legitimitatea acestui proiect de „referendum terorist”. De aproape o săptămână, armata ucraineană a accelerat operaţiunile sale în estul Ucrainei, soldate deja cu zeci de morţi. Ieri au avut loc noi confruntări în oraşul Mariupol. În aceste circumstanţe, apropiatul scrutin prezidenţial din 25 mai, care ar urma să desemneze succesorul lui Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere şi refugiat în Rusia, rămâne sub semnul întrebării, dosarul ucrainean figurând ca temă a discuţiilor „informale” dintre Angela Merkel şi Francois Holland la Stralsund – ieri şi astăzi – la Marea Baltică. Se contează mult pe relaţia particulară existentă între Germania şi Rusia, dar Angela Merkel ştie bine că trebuie să aibă şi susţinerea restului Europei. Parisul, prin Francois Hollande, consideră că exercitarea de către Europa întreagă şi de SUA a unei presiuni trebuie să continue. Dar pentru faza a treia a sancţiunilor este necesară o reuniunea a Consiliului European. Franţa a condamnat decizia separatiştilor din Ucraina Orientală de organizare a referendumurilor ilegale, prin şeful diplomaţiei sale, Laurent Fabius, care s-a întreţinut telefonic cu premierul ucrainean, Arseni Iatseniuk.
