Încă o dată, atenţia Europei şi a lumii se îndreaptă spre Grecia. După alegerile legislative de duminică, 6 mai a.c., speranţa ca ţara să părăsească criza teribilă în care este scufundată se năruie. La şase luni de la psiho-drama care a dus la demisia premierului socialist, George Papandreou, şi înlocuirea sa de fostul vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, Lucas Papademos, sosise momentul adevărului. Numai că şeful prtidului radical de stânga, Syriza, propulsat al doilea partid grec după alegerile legislative de duminică, a exclus marţi, 8 mai a.c., participarea la un guvern de coaliţie, care să susţină planul de redresare al ţării, impus de UE şi FMI. Pentru Alexis Tsipras, după respingerea de electorat a partidelor favorabile a acestui plan de salvare, Grecia nu mai este legată de astfel de angajamente faţă de UE şi FMI. „Verdictul poporului (…) exclude un guvern care aplică memorandumul şi respectă foaia de parcurs de austeritate, dictată Atenei de finanţatorii săi”, a spus el. Dacă partidele guvernamentale, care au acceptat cura de austeritate, simpatizează o alianţă guvernamentală cu Syriza, „ele trebuie să trimită scrisori” la UE şi FMI „pentru anularea angajamentelor lor”. Fără această alianţă, pe motivul absenţei a două locuri, Pasok (socialiştii) şi Noua Democraţie (conservatorii) nu pot avea majoritatea absolută de 151 de deputaţi în Parlament. Ţara ar trebui să anuleze angajamentele sale, măsurile economice adiţionale de 11,5 miliarde de euro, până în 2015, „cum poporul a decis”, mai susţine liderul Alexis Tsipras. Euro a căzut, marţi după-amiază, sub 1,30 dolari, iar la ora 14.41 moneda unică s-a negociat la 1,2994 dolari. Alexis Tsipras a fost primit de şeful statului, Carolos Papoulias, care i-a încredinţat misiunea formării unui guvern de coaliţie, după legislativele de duminică. Omul al cărui partid a creat surpriza, plasându-se pe locul socialiştilor din Pasok, dispune de trei zile pentru a găsi aliaţi în vederea formării unei coaliţii. După eşecul conservatorului Antonis Samaras, liderul partidului Noua Democraţie, sosit în frunte la alegerile legislative, de a forma un guvern majoritar pro-austeritate, „mandatul exploratoriu” pentru această tentativă i-a revenit celui de al doilea partid, potrivit Constituţiei. Cu 16,7%, Syriza s-a impus ca noul pol al stângii care pretinde puterea, anunţând că deschide un dialog cu toate forţele politice şi civile. Partidul se opune măsurilor de austeritate, doreşte să formeze un guvern de stânga şi să renegocieze planul de redresare economică al ţării cu creditorii săi, UE şi FMI. El a cerut, de asemenea, ca o parte a datoriei Greciei să fie anulată, refuzând noi reduceri suplimentare a salariilor şi pensiilor. Dar misiunea sa rămâne dificilă din cauza refuzului, deja exprimat, de KKE (comuniştii) de a se alia, şi, deşi constituie al treilea partid al stângii, Dimar (stânga democratică), formaţiune dizidentă a Syriza, cu numai 6,1% din voturi, adică 19 locuri în Parlament, misiunea este grea. Situaţia rămâne încurcată, fiindcă blocul de stânga este eterogen şi cumulează doar 97 de locuri (Syriza, Dimar şi KKE). La dreapta, anti-austeritate, se află noile formaţiuni populo-naţionaliste, disidente faţă de Noua Democraţie, precum Grecii independenţi – 33 de locuri şi grupul neo-nazist Chryssi Avghi, care deţin 21 de locuri în Parlament. Două partide nu au putut intra în Parlament, fiindcă nu au trecut pragul de 3% din voturi, sunt partidul de extremă dreaptă Laos şi partidul centrist Alianţa Democratică. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a declarat, marţi, că va fi extrem de vigilent faţă de sosirea unui partid neo-nazist în Parlamentul elen. Nu este exclus ca, în perioada următoare, Comisia Europeană să folosească toate instrumentele de care dispune pentru a acţiona împotriva celor care încalcă Dreptul comunitar şi Carta fundamentală a omului.
