Dolj: Centre de permanenţă solicitate în 25 de localităţi

0
404

În următoarele luni în mai multe localităţi din judeţul Dolj ar putea fi organizate centre medicale de permanenţă, care să asigure asistenţa sanitară acolo unde nu există spitale. În aceste centre îşi vor desfăşura activitatea în principiu medicii de familie din comunităţile respective.

Direcţia de Sănătate Publică Dolj a primit în ultimele săptămâni nu mai puţin de 25 de cereri pentru înfiinţarea unor centre medicale de permanenţă. Acestea ar urma să funcţioneze în mai multe localităţi de pe raza judeţului unde s-a convenit că astfel de unităţi ar fi necesare. Deocamdată, solicitări există de la Amărăşti, Bechet, Bîrca, Bistreţ, Brabova, Bulzeşti, Carpen, Cleanov, Daneţi, Gherceşti, Galiciuica, Ghidici, Goicea, Melineşti, Moţăţei, Murgaşi, Poiana Mare, Pleniţa, Rast, Sadova, Seaca de Câmp, Mârşani, Sopot, Giubega şi Vela. Cel mai probabil, însă, nu în toate aceste localităţi va fi aprobată organizarea unor astfel de centre, o decizie în acest sens urmând să fie luată de Direcţia de Sănătate Publică.

Minim cinci medici, într-un centru de permanenţă

Noile prevederi referitoare la activitatea medicilor de familie în cadrul centrelor de permanenţă ar urma să intre în vigoare începând cu luna iunie a.c. Aceste măsuri ar aduce, în opinia reprezentanţilor DSP Dolj, îmbunătăţiri în cadrul reţelei sanitare şi o decongestionare a serviciilor de urgenţă. „Este o decizie benefică. Eu am rămas surprins că din Craiova nu există nicio solicitare pentru înfiinţarea de centre de permanenţă. Poate s-au gândit că aici există compartimente de urgenţă la spitale şi chiar o unitate de primiri urgenţe la Spitalul Judeţean. Unul dintre obiective era, însă, tocmai acesta de a mai decongestiona serviciile de urgenţă”, a declarat dr. Ştefan Popescu, purtător de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj.

În acord cu proiectul de act normativ, centrele de permanenţă vor putea fi înfiinţate de un grup de şapte medici, şi nu doar de cinci aşa cum era prevăzut până acum. Nu este, însă, o condiţie obligatorie. Acolo unde nu se poate constitui un grup de şapte medici pentru asigurarea serviciului în regim de gardă se pot înfiinţa unităţi cu cinci sau şase medici de familie. Important este ca numărul cadrelor medicale să nu fie, totuşi, mai mic de cinci. Într-o astfel de situaţie, pot fi cooptaţi medici de familie care nu sunt titulari de cabinet sau medici rezidenţi în medicina de familie în anul III de pregătire pentru a constitui echipele de gardă necesare.

Medicii de familie plătiţi cu ora

Pentru serviciile medicale oferite în cadrul centrelor de permanenţă, plăţile se vor realiza în baza unor tarife orare stabilite de Ministerul Sănătăţii. Astfel, un medic de familie va primi 12,8 lei pe oră indiferent de gradul profesional. În cazul asistenţilor medicali, tariful acestora se va calcula în funcţie de salariul negociat indiferent dacă aceştia se află în contract cu casele de asigurări sau sunt angajaţi numai în serviciul de gardă, dar nu mai mic de 8 lei pe oră. Tot ca o noutate, în cazul centrelor de permanenţă care sunt organizate în cabinetele medicilor de familie, aceştia primesc, în plus, încă 6,4 lei pe oră.

Şi autorităţile locale vor fi obligate să se implice în finanţarea centrelor de permanenţă. În primul rând, acestea vor trebui să asigure personalul auxiliar, adică îngrijitoare, paznic, registrator medical, după caz, dacă pun la dispoziţie spaţiul, şi paza pentru cabinetele care participă la un centru de permanenţă, indiferent de forma de organizare a acestuia. O altă obligaţie este aceea legată de dotarea minimală necesară funcţionării centrelor de permanenţă. Nu în ultimul rând autorităţile locale trebuie să pună la dispoziţie utilităţile necesare funcţionării centrelor de permanenţă şi plata acestora.

În prezent, în România funcţionează 88 centre de permanenţă. În urma noilor prevederi, se urmăreşte înfiinţarea a încă 60 de astfel de unităţi.