Când UE nu prea… contează!

Vocea Bruxelles-ului în conflictul din Iran, cu consecinţele sale, de acum resimţite şi de europeni, nu s-a prea auzit. A enunţat Madridul un punct de vedere tranşant, împotriva agresiunii israeliano-americană, asupra Teheranului şi cam atât. Fiindcă Parisul prin preşedintele Emmanuel Macron, până acum cu declaraţii destul de ambigue, are convocat pentru această seară (ora 18.30) un Consiliu naţional de apărare şi securitate „cu privire la situaţia din Iran şi Orientul Mijlociu”, conform Palatului Elysee. În culise se vorbeşte de „rănirea mortală” a ordinii internaţionale, bazată pe reguli şi poate că s-a terminat. În cadrul UE dezbaterea se concentrează pe întrebarea dacă să se lucreze la reconstrucţia ei sau să se accepte dispariţia, mergându-se pe o reformare. Marţi, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a insistat ca Uniunea Europeană să lucreze pe apărarea regulilor globale, care pot servi în continuare Uniunea Europeană. A contrazis-o chiar şi pe şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care luni declarase încheierea ordinii globale, afirmând că Europa nu mai poate fi gardianul acesteia. În paralel, Manfred Weber şi Iratxe Garcia, liderii principalelor grupuri europarlamentare, tradiţionale (PPE şi S&D), distanţate pe multiple teme cheie, încearcă să evite o moţiune împotriva Ursulei von der Leyen. La Bruxelles se vorbeşte chiar deschis despre o criză profundă între cele două mari grupuri din Parlamentul European. Conflictele variază de la politica în domeniul migraţiei, până la aşa-numita agendă de simplificare a Comisiei Europene. Oricum, poziţia preşedintei Comisiei Europene nu mai este incontestabilă şi dacă a supravieţuit celor patru moţiuni de neîncredere, criticile rămân în creştere. Iar modul în care gestionează problemele de politică externă provoacă tensiuni. Confruntată cu critici din ce în ce mai mari, pentru absenţa unui răspuns ferm la atacurile lui Donald Trump, atitudinea de acceptare a agresiunii SUA şi Israelului împotriva Iranului, aşa cum a procedat şi în privinţa sprijinului faţă de Benjamin Netanyahu la atacurile împotriva Fâşiei Gaza, Ursula von der Leyen enunţă critici pe chestiuni de politică externă. Astăzi, în urma discursului în faţa a zeci de ambasadori, şefa Comisiei Europene a declarat că Europa nu se mai poate baza pe un sistem de reguli, pentru a proteja interesele continentului, motiv pentru care vicepreşedintele Comisiei Europene, Teresa Ribera, nu a fost de acord, şi a avut o reacţie destul de acidă. În această lume multilaterală sunt necesare soluţii multilaterale. Nu sfere de influenţă, în care politicul înlocuieşte dreptul internaţional. Noua realitate este una în care Rusia încalcă pacea, China perturbă comerţul, iar SUA contestă ordinea internaţională bazată pe reguli. Interesantă afirmaţia preşedintelui Consiliului European, Antonio Costa: libertatea şi dreptul internaţional nu pot fi obţinute cu bombe. Situaţia este într-adevăr extrem de complexă, dar şi tensionată în acelaşi timp. Faptul că Donald Trump a luat în considerare relaxarea sancţiunilor petroliere împotriva Rusiei, este considerată o palmă diplomatică peste faţa unităţii europene, pusă sub o presiune extremă. Pe de altă parte însă, chiar dacă UE interzisese pe termen scurt importul de GNL rusesc, începând cu 25 aprilie, Moscova ar putea agrava criza energetică în Europa prin privarea acesteia de GNL-ul rusesc. Cum Bruxelles-ul este fidel Kievului, care la rândul său se opune cu îndârjire utilizării gazelor ruseşti, pe continent, pe motivul că Rusia îşi revine financiar, nu puţine ţări europene salută… gestul lui Donald Trump. Acela de a discuta cu Moscova, care poate juca un rol de mediator în soluţionarea politică şi diplomatică rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu.