Sub egida Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române a apărut, recent, volumul „Cultura populară la români. Context istoric și specific cultural”, editat de cercetătorii craioveni Cornel Bălosu și Nicolae Mihai. Volumul este rezultatul desfășurării, în noiembrie 2014, la Craiova, a unui colocviu național organizat de GRISCU – Grupul de Istorie Culturală al Institutului, în parteneriat cu Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei și cu Universitatea din Craiova, care a reunit numeroși cercetători și profesori din importante centre universitare ale țării. Lucrările acestora fac obiectul amintitului volum, lansat recent, în cadrul celei de-a XIV-a ediții a Târgului de Carte GAUDEAMUS. Cartea a fost apreciată ca reprezentativă nu numai datorită tematicii propuse, cât și pentru că exprimă vocea tinerei generații și, totodată, continuitatea cercetărilor care au impus Craiova pe harta etno-antropologiei românești.
Colocviul național cu tema „Cultura populară în România. Context istoric și specific cultural” s-a desfășurat la Craiova în perioada 13-15 noiembrie 2014, lucrările fiind subsumate mai multor teme. Între acestea s-au regăsit „Morți, strigoi, monștri: Imaginarul lumii de dincolo și cultura populară”, „Imagine, tipare și cultură populară: De la iconografia religioasă la fenomenul BD”, „Topografii simbolice și cultură populară: De la bisericile de munte la pelerinul contemporan”, „Prin ochii celorlalți: Despre comunități speciale și contexte culturale”, „Practici populare și antropologie religioasă”, „Concepții muzeale și patrimoniu cultural: Locul culturii populare”, „Cultura populară între magic și urban”. Evenimentul a reunit numeroși cercetători și profesori din importante centre universitare ale țării, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu și Craiova, din Zalău, Dr. Tr. Severin, Tg. Jiu și Bujoreni, dar și din Chișinău (Republica Moldova)
Volumul rezultat în urma colocviului, publicat sub egida Editurii „Universitaria” din Craiova și Editurii Universitare Clujene, „este doar o poartă deschisă pentru cei curioși, specialiști și public larg deopotrivă, în explorarea acestui încă fascinant univers al culturii populare”, subliniază în Introducere cei doi editori, Cornel Bălosu și Nicolae Mihai. «Noi am încercat, cum spuneam și cu prilejul colocviului de anul trecut, să reînnodăm o tradiție care deja în Craiova avea puncte de reper. Și mă refer la câteva reviste de bună factură care apăruseră în timp – fosta „Suflet oltenesc” (transformată în „Arche”), „Symposia” – și la câteva colocvii internaționale pe teme de etnologie-antropologie, istorie culturală, care avuseseră loc în Craiova în perioada 2001-2003», a menționat Nicolae Mihai.
Acesta a adăugat că volumul „este rezultatul întâlnirii unor specialiști tineri, dar și bine ancorați în cercetările pe care le desfășoară”, unele începute chiar cu 10-15 ani în urmă. Așa sunt, spre exemplu, cele privind studiul iconografiei religioase realizate de Cristina Bogdan și Silvia Marin, de la Universitatea din București, ori cel dedicat Gurbanului rudăresc, întreprins de Bogdan Neagota, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Se mai regăsesc în cele 350 de pagini ale volumului studii semnate de Laura Jiga Iliescu, Otilia Hedeșan, Diana Mihuț, Anamaria Iuga, Camelia Burghele, Mirel Bănică, Ludmila D. Cojocaru, Carmen Banța, Dodo Niță, Irinel Cănureci ș.a.
Invitat la lansarea de la Târgul GAUDEAMUS, Nicolae Panea – decanul Facultății de Litere a Universității din Craiova, totodată un binecunoscut specialist în etnologie și antropologie, a apreciat că „volumul este unul reprezentativ din foarte multe puncte de vedere”. «În primul rând, el reprezintă o continuitate. După 1990, Universitatea din Craiova a încercat să se impună ca o producătoare de etnologi și de antropologi, ca o înnoitoare în ceea ce privește programa universitară în științele sociale și impunerea antropologiei în lumea academică. (…) Din acea generație foarte multe nume sunt acum reprezentative pentru ceea ce înseamnă etno-antropologia românească și nu numai. Toți au contribuit, într-un fel sau altul, dar decisiv, la impunerea aceste științe și, mai mult decât atât, la impunerea Craiovei pe harta etno-antropologiei românești. Volumul acesta reprezintă practic vocea generației pe care acea primă generație a educat-o, a creat-o», a subliniat Nicolae Panea. „Se verifică valoarea acestei școli și prin faptul că în paginile acestui volum nu publică doar craioveni, ci practic tânăra generație din toate zonele universitare ale României», a mai spus acesta.
