Agenţia SUA pentru dezvoltare internaţională (USAID) este în centrul dezbaterilor, pe deplin justificate. Asta după ce, Departamentul pentru eficienţa administraţiei publice (DOGE) din SUA s-a angajat să elimine, chirurgical, o bună parte din întregul departament şi să transfere în Departamentul de Stat ceea ce consideră că e necesar. Elon Musk a catalogat USAID, pe X, drept „un cuib de viespi, radicali de stânga, care urăsc America”. Creat în 1961 de preşedintele John. F. Kennedy, USAID a gestionat, de-a lungul anilor, portofolii de programe menite să ofere asistenţă umanitară, să combată sărăcia şi multe altele, să stimuleze societatea civilă, mass-media şi organizaţiile neguvernamentale, finanţate de SUA. După ce noua administraţie americană a început să investigheze ativităţile Agenţiei federale americane de ajutor extern (USAID) au apărut tot felul de curiozităţi, precum cauzele ideologice, sub conceptul înşelător al societăţilor civile, ca al treilea sector distinct de guvern şi afaceri. USAID n-a fost altceva decât un braţ ideologic al diferitelor guverne, republicane sau democrate, preocupate de interferenţe şi destabilizări în America Latină şi alte regiuni ale lumii. Fiindcă cine finanţează, ia şi decizii. Prin USAID, despre care mai ştiam câte ceva din cartea lui John Perkins („Confesiunile unui asasin economic”) şi alte entităţi similare au fost plătite organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) precum şi mass-media pentru presiuni asupra guvernelor străine, de a adopta politicile dictate, în concordanţă cu interesele SUA. Aproape 90% din mass-media ucrainiană, se spune, este dependentă de subvenţiile americane de la izbucnirea războiului. Sumele consumate de USAID sunt colosale, pe diverse destinaţii. Interesante sunt sumele cheltuite pentru „jurnalismul de investigaţie”. Potrivit unei declaraţii a Biroului inspectorului general central al USAID (OIG) din 8 ianuarie a fost declanşată o anchetă cu privire la acuzaţiile îndreptate împotriva unui fost director al misiunii, care nu a fost nominalizat, conectat la o reţea de trafic de persoane. Să admitem că se mai şi fabulează. Periodic au existat şi la noi dezbateri aprinse despre influenţa, exagerat de mare sau pernicioasă, aptă de a falsifica procesul democratic, din partea diferiţilor lobby-işti. Or, principiul democratic al libertăţii de exprimare nu poate funcţiona echitabil decât armonizat cu principiul democratic al transparenţei financiare. Vocea oengistă a societăţii civile a fost folosită ca agent „cu adevărat revoluţionar”. Titlul articolului de pe site-ul oficial al ”Reporter fără frontieră” (RSF) este următorul: ”Înghețarea ajutorului extern al lui Trump aruncă jurnalismul din întreaga lume în haos”. Așadar, jurnalismul occidental nu se bazează, în exclusivitate, pe veniturile din publicitate sau vânzarea produsului de presă, ci depinde, pentru a supraviețui, și de alte surse (268 mil. dolari alocase Congresul, pe acest an, pentru mass-media independentă și libera circulație a informației). Prin programul său USAID susținea mass-media independentă din peste 30 de țări, dar e dificil de comensurat amploarea impactului. Echipa Departamentului pentru eficiența guvernului (DOGE) condusă de Elon Musk are presa în vizor, încât nici suma de 8 mil. dolari destinată subvenției abonamentelor Politico nu va mai fi plătită. Într-o analiză făcută de Capital Research este amintit momentul incendiului de la Colectiv. În urma căruia ONG-urile fondate de Soros şi aliaţii acestuia au reuşit să provoace căderea guvernului de la Bucureşti, cu sprijinul mass-media occidentală. Imediat după demisia guvernului Ponta, preşedintele Klaus Iohannis şi-a atribuit victoria, clamând necenzurat că „au trebuit să moară oameni pentru ca acest guvern să demisioneze”. Prin intermediul ONG-urilor finanţate, duhul economiei corporatiste suflă unde vrea. Ca un epilog, la acest text, reamintesc că în ianuarie 2014, când a venit la Bucureşti, Victoria Nuland, asistent pentru Afaceri europene şi eurasiatice, din cadrul Departamentului de Stat, personaj minor în sine, dar prezentat ca fiind de proporţii gigantice, aceasta a invitat la întâlnirea cu societatea civilă doar 4 ONG-uri: Centrul Român de Politici Europene (CRPE) Institutul pentru Politici Publice (IPP), Expert Forum (EFOR) şi… Freedom House România. S-a întâlnit, aşadar, cu acea parte a societăţii civile, despre care avea cunoştinţă de cine o finanţează. Care i-au spus ceea ce voia să audă. Nu există doar economie de dumping, ci şi elite de dumping, ieftin de manufacturat şi de amplasat în posturi influente în ţara ţintă. Elite teleghidate. Cele 4 ONG-uri, ca să dăm un exemplu numai, au fost extrem de active în redefinirea suspendării parlamentare a preşedintelui Traian Băsescu şi referendumul care îi pecetluise nelegitimitatea.
