Politologul Alina Mungiu Pippidi, profesor de studii de democraţie la Hertie School of Governance din Berlin, unde conduce ERCAS, centru de cercetări dedicat bunei guvernări, face o referire interesantă pe blogul său „România curată” la absenţa ştirilor despre ţara noastră în presa străină. Şi o face în cunoştiinţă de cauză, fiindcă răsfoieşte presa străină. Scrie aşa Alina Mungiu Pippidi: „Păi nu mai plătim campanii contra PSD, căci PSD a picat, deci poate prin Turcia sau la Aman, o să apară ceva că a picat guvernul Orban, nimic pe „Financial Times” şi ziarele care contează, şi scriau o dată la două zile despre România acum un an, când nu erau ştiri. Ce, asta e ştire, că a picat guvernul? Să nu dea nimic, începând cu Euro News. Le spunem noi când şi ce”. Interesantă observaţie. Şi totuşi o mică corecţie. „Le Figaro”, în numărul din 5 februarie a.c. a preluat o ştire AFP sub titlul „En Roumanie, le Parlament renverse le gouvernement liberal”. Anterior, cotidianul menţionat salutase, cu generozitate, sub titlul „La Roumanie se dote d’un gouvernement monoritaire et pro-europeen”, investirea cabinetului Ludovic Orban, care avea să permită desemnarea imediată a unui candidat la postul de comisar european, din partea partidului liberal… aşa cum trebuia. Dar observaţia Alinei Mungiu Pippidi, pertinentă, rămâne corectă: până la arestarea fostului lider social-democrat, Liviu Dragnea, presa franceză, dar nu numai, excela în comentarii, evident cenuşii, despre guvernul de la Bucureşti. Acum, nimic. Mirel Bran, de pildă, care tocise tastatura, n-a mai publicat de anul trecut, şi ia priviţi ce titlu interesant a găsit el atunci pentru „Le Monde”: „Liviu Dragnea, leader de la gauche, en Roumanie, en prison pour detournement de fonds publics” (27 mai 2019). Dar nici pentru insolitul demersului, faptul că s-au dat într-o singură noapte 25 de ordonanţe de urgenţă, să admitem, unele oportune, dar nu toate, într-o desconsiderare a Consiliului Legislativ –organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii-, nu a trezit interes. Cel puţin pentru declaraţiile ameninţătoare ale lui Ludovic Orban, care a afirmat că… trebuie să vină schimbarea şi în Consiliul Legislativ, făcut vinovat de nepublicarea ordonanţelor de urgenţă în Monitorul Oficial. Una din concluziile Alinei Mungiu Pippidi este următoarea: ce e contra PSD şi „ne ajută pe noi”, ajută democraţia. Sigur că invocarea Comisiei de la Veneţia, pe care tot noi am ridicat-o mai sus decât trebuia, dar în alte momente, deranjează, deşi modificarea legislaţiei electorale cu mai puţin de 6 luni înainte de alegeri, în avantajul celor care se află la putere, este exact, ce susţine Consiliul Europei: că măsura este stranie. Şi nerecomandată. În fine, până la urmă, se va vota cum se va vota, pentru diaspora ar trebui nu trei zile, ci o săptămână, că tot suntem noi egali, şi Alina Mungiu Pippidi avertizează: aveţi grijă la rata dobânzii, că o să câştigaţi şi fără două tururi, ori zău, degeaba mai câştigaţi, la câte dobânzi aveţi de plătit. Sunteţi şi egoişti şi amatori. Oricât ar părea de paradoxal, liberalii nu sunt trişti deloc de căderea propriului guvern. Dimpotrivă. Şi îşi vor respinge singuri propriul premier, aşa au promis, de două ori, nu o dată. Dar nici asta nu va fi o ştire pentru presa străină.
