Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene preluată de România, debutează astăzi cu o ceremonie de deschidere, urmată de un concert inaugural susţinut de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni aparţinând ţărilor membre UE, la Ateneul Român. De la ora 20 vor susţine discursuri inaugurale premierul Viorica Dăncilă, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk şi preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker. Pregătirile premergătoare evenimentului, de cardinală importanţă, au fost finalizate şi aşteptările sunt mari, deşi contextul e mai degrabă cenuşiu: UE pare debusolată şi fără mare curaj în lansarea unor proiecte de anvergură. Agenda zilei de azi mai prevede, potrivit unui comunicat al reprezentanţei Comisiei Europene, întâlniri tete-a-tete a preşedintelui CE, Jean Claude Juncker, cu Viorica Dăncilă, urmată de o conferinţă comună de presă. La ceremonia de deschidere vor fi prezenţi şi membrii Colegiului Comisarilor Europeni. Sunt, de asemenea, prevăzute întâlniri ale preşedintelui Comisiei Europene cu preşedintele Klaus Iohannis, preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, la Palatul Parlamentului. Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este exercitată pentru o perioadă de 6 luni, prin rotaţie, de fiecare stat membru. Prin definiţie, preşedinţia trebuie să fie neutră şi imparţială pe perioada exercitării mandatului; prin urmare, ea nu poate favoriza propriile opţiuni de politici şi nici pe cele ale unui alt stat membru. Ea are trei misiuni principale. Prima misiune este de planificare şi conducere a reuniunilor din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe) şi ale grupurilor sale de lucru. Preşedinţia înseamnă, în primul rând, datoria de a promova în reuniunile pe care le vom prezida la Bruxelles, interesul european prin asigurarea unui cadru corect de negociere, arată site-ul dedicat preşdinţiei române. Eforturile unei preşedinţii se vor concentra în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre. Preşedinţia trebuie să acţioneze ca un facilitator, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislaţia europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre. Cea de-a doua misiune vizează reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii, în special cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European. În activitatea pe care o desfăşoară, Preşedinţia cooperează îndeaproape cu preşedintele Consiliului European şi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate. Cea de-a treia misiune este asumarea reprezentării Uniunii Europene în dialog cu partenerii externi, prin înlocuirea temporară a Înaltului Reprezentant, în situaţiile în care acesta nu poate participa. Obligaţiile concrete ale unei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene se traduc în asigurarea resurselor necesare pentru prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori şi a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul Consiliului. În acest format se negociază 200 – 300 de dosare legislative pe parcursul a peste 1.500 de întâlniri formale şi informale. În ceea ce priveşte modul în care se lucrează, Preşedinţiile sunt grupate în trio-uri, lucru care asigură un cadru general coerent de desfăşurare a activităţii Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă neîntreruptă de 18 luni.
