Economia globală continuă să se confrunte cu multiple provocări la adresa stabilităţii şi predictibilităţii, amplificate de inflaţia record, precum şi de implicaţiile economice şi de securitate ale războiului din Ucraina și asta pentru că probabil traversăm perioada cu cea mai mare densitate în materie de crize din ultimul secol, care îşi vor pune amprenta, profund, pe evoluţiile din următoarele decenii. Aceasta este opinia prof.univ.dr Cosmins Marinescu, unul dintre cei mai buni economiști pe care îi are România. Cosmin Marinescu mai susține în opinia sa publicată pe bloggul personal că spirala crizelor a fost pusă în mişcare de criza sanitară generată de pandemia de Covid-19, urmată de un lockdown economic care a perturbat lanţurile globale de aprovizionare. Totodatăî crede că la acestea s-au adăugat, pe final de 2021, criza energetică din Europa, apoi, la începutul lui 2022, războiul şi criza de securitate în plan regional, context care culminează în prezent cu inflaţia generalizată şi creşterea costurilor de finanţare.
“Riscurile macroeconomice exogene trebuie evaluate şi gestionate cu maximă prudenţă, având atenţia orientată totodată şi asupra vulnerabilităţilor endogene, care evidenţiază probleme şi dezechilibre structurale acumulate sistematic de-a lungul anilor, precum cele care grevează, în cazul României, situaţia contului curent al balanţei de plăţi.
Redresarea economică post-pandemie şi-a pierdut avântul la nivel global, iar cele mai recente prognoze macroeconomice indică perspective mult mai rezervate. Contextul economic general este însă dominat de incertitudini semnificative, de unde şi o foarte puternică volatilitate la nivelul celor mai titrate prognoze, a căror acurateţe are mult de suferit. De aici implicaţiile şi riscurile aferente la nivelul deciziilor de politică economică.
FMI şi OCDE au retrogradat estimările de creştere economică globală pentru 2023, iar estimările pentru SUA, Zona Euro şi UK sunt destul de modeste. Riscurile recesioniste sunt preconizate a fi perspectiva dură cu care unele economii se vor confrunta în continuare” : Cosmin Marinescu, economist, consilier prezidențial
Vestea bună, dacă am putea să spunem așa ar fi în opinia prof.univ.dr Cosmin Marinescu că România nu face parte din aceste scenarii recesioniste, însă nu pot fi excluse anumite efecte de contagiune, de natură să încetinească unele categorii de exporturi şi creşterea economică estimată pentru anii următori.
“Inflaţia persistă şi este principala provocare la adresa stabilităţii economice, afectând substanţial puterea de cumpărare a categoriilor sociale cu venituri reduse. De aici şi nevoia imperativă a măsurilor de sprijin, cât mai bine ţintite şi dozate corespunzător, astfel încât să nu perpetueze spirala creşterii preţurilor.
Politicile din pandemie poartă, paradoxal, mare parte din răspundere pentru inflaţia pe care o suportăm în prezent. Atât politicile monetare cât şi politicile fiscal-bugetare au creat în economie cerere suplimentară, care a început să se manifeste treptat, odată cu ridicarea restricţiilor sanitare, când preţurile au intrat pe un trend continuu crescător. În plus, ca factori de ajustare temporală, rămânerea în urmă a unor producţii şi dereglarea lanţurilor de aprovizionare au intensificat creşterea preţurilor şi pe latura ofertei.
În plan regional, ca factor distinctiv, se adaugă spirala inflaţionistă a războiului şi a crizei energetice. Dintotdeauna războiul şi inflaţia au mers mână în mâna, de data aceasta prin intermediul securităţii energetice, care a devenit factor esenţial, dar şi instrument de presiune, în ecuaţia geostrategică actuală.” : a mai spus consilierul prezidențial.
Cosmin Marinescu a mai vorbit în opinia publicată pe blogg și despre politicile monetare ale marilor bănci centrale și despre modul în care acestea au fost aruncate în lupta anti-criză, fără rezerve, din dorinţa de salvare a economiei de efectele nefaste preconizate ale pandemiei.
“În a doua jumătate a anului curent, date fiind consecinţele dureroase ale inflaţiei actuale, politicile monetare indică o schimbare decisivă de direcţie, poate chiar întârziată în unele privinţe. Astfel, politica monetară devine acum prociclică, pe bună dreptate, fapt care va frâna inevitabil ritmul de creştere a economiei, cu precădere pe direcţiile sale de creştere mai puţin sustenabile, ceea ce accentuează totuşi riscurile recesioniste.
Efortul bugetar masiv pe care guvernele şi l-au asumat în pandemie, atât în plan sanitar, cât şi prin politicile fiscale anti-criză, a condus la deficite bugetare semnificative în majoritatea statelor UE, în SUA şi UK, deficite care nu au fost încă îndeajuns atenuate.
Deşi se aştepta ca efortul bugetar anti-criză să se diminueze în 2021, multe state membre au decis să susţină în continuare cheltuieli publice cu o componentă permanentă considerabilă. Ca urmare, deficitele bugetare au scăzut mai puţin decât ar fi presupus redresarea economică, iar soldul bugetar primar structural a continuat să se deterioreze.”, explică economistul Marinescu.
Nici execuția bugetară pe primele 10 luni nu arată foarte bine. Ea ndică un deficit de 3,4% din PIB, iar nivelul la zi al deficitului bugetar conturează încadrarea în ţinta anuală asumată, de 5,7% din PIB – deficit bugetar cash. Prof.univ.dr Marinescu consideră că în perspectiva anului 2023 şi nu numai, sunt necesare eforturi sporite pentru creşterea sustenabilă a ponderii în PIB a veniturilor fiscale, astfel încât reducerea în continuare a deficitului bugetar să fie susţinută şi pe partea de venituri.
“Veniturile fiscale au crescut în termeni nominali cu aproape 23%, însă principalul aliat al acestei performanţe a fost inflaţia, prin creşterea puternică a tuturor preţurilor. Această evoluţie nu se va mai putea repeta în 2023, ceea ce va muta accentul administrării fiscale din planul performanţelor cantitative în cel calitativ, al eficienţei colectării fiscale.
Investiţiile din fonduri europene sunt instrumentele vitale prin care economia îşi poate redobândi vigoarea, rezilienţa şi competitivitatea. Datele recente indică însă necesitatea unui efort administrativ sporit pentru impulsionarea investiţiilor din fonduri europene, a căror execuţie în implementare este suboptimală până la acest moment.
Pe de altă parte, investiţiile străine directe au înregistrat constant o evoluţie favorabilă, cu o creştere de circa 15% pe primele 9 luni ale anului, ceea ce arată că mediul de afaceri din România este în continuare atractiv pentru investitorii externi.”, a mai spus Cosmin Marinescu.
Citiți mai multe pe : https://cosmin-marinescu.ro/evolutii-macroeconomice-riscuri-si-provocari/
