Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele EPP, membru în Comisia de Asociere UE-Serbia, din cadrul Parlamentului European, a efectuat o vizită în Serbia, la Kladovo, unde s-a întâlnit cu conducerea administraţiei publice locale şi centrale. Deputatul european s-a arătat mulţumit de primirea care i s-a făcut şi a abordat o serie de probleme legate de educaţie, religie,. economie, de accesarea fondurilor de preaderare, de integrarea Serbiei în Uniunea Europeană şi nu în ultimul rând, despre infrastructură şi interconectarea regională.
Deputatul european Marian Jean Marinescu a fost primit cu multă căldură…dar şi cu interes de către conducerea municipalităţii de la Kladovo. Întâlnirea s-a desfăşurat la sediul Primăriei şi a fost un fructuos schimb de experienţă, idei şi proiecte. S-au conturat direcţii interesante pentru viitor. Primarul Dragan Budujkici, medic de profesie şi reprezentantul Guvernului, Radisav Čučulanović au discutat aproape două ore cu europarlamentarul român despre problemele economice, despre cutumele învăţământului în limba română, despre serviciul religios în limba maternă, dar şi despre potenţialul turistic al Kladovei, care ar trebui pus în valoare în beneficiul ambelor ţări, prin proiecte transfrontaliere, în colaborare cu partenerii de pe celălalt mal al Dunării. „Suntem foarte încântaţi că vizitaţi Primăria Kladovo, ţinând cont de influenţa mare pe care o aveţi dumneavoastră şi în România şi în Parlamentul European. Ziua aceasta desemnează începutul unei colaborări fructoase. Noi am deschis colaborarea cu România acum şapte luni când am venit la conducere. Şi să fiţi siguri că în ultimle şapte luni s-au realizat lucruri cât s-au realizat în 20 de ani, în această primărie. Avem o colaborare extraordinară şi cu Ambasada României la Belgrad, dar şi cu consulatele. Am fost prezenţi şi la vizita preşedintelui României, Klaus Iohannis, în Serbia. Pe noi, aici, ne desparte Dunărea, dar asta nu înseamnă că ne despart valorile europene şi noi ne bazăm pe colaborarea cu Turnu Severin, pentru că cei de acolo ne sunt foarte apropiaţi şi la bine şi la rău. Odată cu deschiderea capitolelor de negociere, la Bruxelles, se deschid şi alte noi posibilităţi de colaborare între Serbia şi România. Şi totodată, avem ajutorul şi sprijinul Guvernului Serbiei, în această direcţie. Desigur, Serbia este în poziţia care este în acest moment, când trebuie să se zbată cu anumite probleme actuale, dar şi cu probleme aduse din trecut”, a precizat Radisav Cuculonovic.
Directorului liceului dă explicaţii…
Vicepreşedintele EPP nu a ratat acest prilej pentru a se interesa şi de modul în care se desfăşoară cursurile de limba română, care sunt planurile de viitor pentru sistemul de educaţie, în Serbia, cum include acest sistem şi pe românii doritori să înveţe limba maternă în şcolile de stat şi dacă birocraţia mai pune piedici construirii de biserici româneşti pe teritoriul ţării vecine. După întâlnirea de la Primăria Kladovo, europarlamentarul român a vizitat Centrul Cultural Românesc din Kladovo, unde s-a întâlnit şi cu directorul Liceului Tehnic din Kladovo, Zoran Nikolić. Aici s-au continuat discuţiile despre modul în care se înscriu elevii la aceste cursuri de limba română, cum se desfăşoară ele, cine le susţin şi dacă există deschidere din partea oficialităţilor locale şi centrale. Prof. Zoran Nikolić i-a explicat europarlamentarului cum se desfășoară cursurile de limba română la școala pe care o conduce, câţi elevi sunt înscrişi, după ce manuale se studiază. La discuţii a fost prezent şi preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Românilor Dunărea – Tihan Matasarevici, membru al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia.
Dacă în Voievodina se poate…în Serbia de Răsărit…de ce nu se poate ?!
Învăţământul în limba română a fost unul dintre subiectele de interes major pentru europarlamentarul Marian Jean Marinescu, care s-a arătat îngrijorat de disfuncţionalităţile de la clasele unde se predă limba română cu elemente de cultură naţională. „Este foarte greu pentru părinţi, dar şi pentru copii să vină după amiaza la cursuri. Am înţeles că pentru a preda limba vlahă este sufiect un certificat pe care-l obţin aşa zişii profesori de limba vlahă după două, trei săptămâni de curs. Prea multe probleme au apărut încă de la începutul acestor cursuri. Transportul, din păcate, nu există, iar părinții nu pot la nesfârșit să își aducă și să își ia copiii de la școală. Propunerea mea este ca orele de limba română să să intre în orarul obișnuit de școală și în acest mod ar fi mai ușor pentru toată lumea. Eu nu pot să înţeleg. Dacă în Voievodina merge treaba. Nu înţeleg de ce acolo se poate şi aici, în Serbia de Răsărit e aşa de greu”, a spus Marian Jean Marinescu.
Marinescu, invitat la deschiderea anului şcolar
Edilul de la Kladovo, Dragan Budujkici, a promis că până la începerea viitorului an școlar vor fi rezolvate o mare parte din problemele legate de transportul copiilor la cursuri, având în vedere că orele de limba română sunt puse la ore la care copiii nu pot ajunge. Mai mult, Radisav Čučulanović l-a invitat pe europarlamentarul român să vină în vizită la începutul viitorului an școlar, pe 1 septembrie 2016, pentru că până atunci toate aceste propuneri vor deveni realitate și problemele vor fi rezolvate. „Au fost ceva probleme. Este adevărat că şeful administraţiei şcolare de la Zaicear a băgat tabelele în sertar, tabelele cu părinţii care au optat pentru cursurile în limba română. Noi am descoperit şi imediat am reparat greşeala, Respectivul a fost demis din funcţie. Legat de limba vlahă, nici noi nu înţelegem logica învăţării unei limbi artificial create, care nu este recunoscută, aşa cum este recunoscută limba română, ca limbă oficială de circulaţie internaţională”, a mai spus Radisav Cuculonovic.
O vizită la Bruxelles de informare
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu le-a promis celor din Kladova că va aduce în primăvara anului viitor un director de la Bruxelles, specialist în fonduri europene, de la Comisia Europeană, consilierul lui Johannes Hann, comisar european pentru Politica de Vecinătate, care de asemenea va fi invitat în Serbia. Părţile au mai convenit că exploatarea potențialului turistic local ar duce la o creștere a numărului de turiști cu cel puțin 10 la sută şi că pentru acest lucru e nevoie din nou de proiecte europene. De asemenea, eurodeputatul i-a invitat pe cei doi lideri ai administrației locale, alături de alţi primari din Serbia şi primari din Oltenia, să vină în primăvara lui 2016, în Parlamentul European, la Bruxelles, într-o vizită de informare, unde vor avea posibilitatea să vadă concret, cum se pot accesa fondurile de preaderare sau cele pe cooperare transfrontalieră.
