La început au fost mirarea şi îngrijorarea, spuneau, acum mii de ani, marii filosofi ai Greciei Antice. La scară istorică, timpul scurs de atunci şi până în prezent este un punct insignifiant. Cum, la fel de neimportant este şi efortul parlamentarilor noştri de a cauta probleme acolo, unde nici cel mai năstruşnic schizofrenic nu le poate găsi. Stăm ca proasta-n drum şi ne minunăm de originalitatea aleşilor ţării în a ne despovăra de greutăţi. Ultima smetie dată bunului-simţ este impunerea numărului obligatoriu de câini paznici la turme şi cirezi.
Cum erau manualele şcolare imediat după evenimentele din 1989, ştiu, poate, cei care au învăţat la acea vreme. Mult mai bine structurate, mai echilibrate în informaţii, pline de exemplificări solide; în comparaţie cu cele alternative din vremurile actuale. Poate, atunci, după 1989, mulţi dintre noi mai citiseră despre nişte “jucători de elită” la naţionala antică a Greciei, precum Platon, Socrate, Aristotel şi ordinea este chiar cronologică. Fiecare dotaţi cu câte “o postavă” de creier, cu mult înainte de apariţia chiar şi a creştinismului. Faptul că unul dintre ei, Platon, purtătorul tricoului cu nr. 10 în meciul ideatic universal, a spus că originea filosofiei este uimirea, ar trebui să dea motive de satisfacţie majoră contemporanilor parlamentari dâmboviţeni. În extaz mistic şi debordând de grija propăşirii naţiei române, aceştia ne-au izbit cu o modificare de legislaţie în care, nici mai mult, nici mai puţin, indică numărul câinilor însoţitori al cirezilor şi turmelor.
Când se pierde măsura lucrurilor
Prin Legea nr. 149/2015 privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 intrată în vigoare de la 24.07.2015 s-a stabilit că articolul 23, alineatul (1) lit. k va avea următorul cuprins: “În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice ,…, se interzic permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de munte, de 2 în zona de deal şi de 1 la câmpie; în acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei”. O astfel de măsură este luată în scopul “gestionării durabile a faunei cinegetice”! O întrebare de bun simţ: ce se întâmplă cu turmele de oi, care, iarna, coboară de la munte înspre câmpiile dunărene din Dolj? Iniţial, grija mioarelor este dată celor 3 câini, dar pe măsură ce coboară în altitudine, ciobanii trebuie se renunţe, pentru început, la un câine – în zona de deal, apoi când ajunge la câmpie se leapădă şi de cel de-al doilea, rămânându-i doar unul singur. Halucinant!
Juriştii spun că norma juridică trebuie să îmbrace haina socialului, să se adapteze la un anumit interval de timp cu schimbările din spaţiul existenţial. Nimic mai dezirabil. Însă, să consume energii, resurse materiale, timp fizic că să produc o asemenea reglementare este doar o mostră, dacă mai era cazul de pierderea contactului cu realitatea. Oare parlamentarii nu-şi dau seama că joacă la repliere autistică, că ideile acestea delirante nu aduc nimic bun forului decizional cel mai înalt al ţării!?
Ciobanii riscă amenzi de până la 1.500 de lei
Dar, să nu uită: art. 48 alin. 1, lit. b prevede că încălcarea dispoziţiilor prevăzute mai sus constituie contravenţie şi se pedepseşte cu de la 500 la 1.500 de lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 48 se fac de către personalul salariat cu atribuţii în domeniul cinegetic din cadrul administratorului fondului cinegetic naţional şi al gestionarilor fondurilor cinegetice, de personalul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate, de personalul din poliţie şi jandarmerie desemnat în acest scop, precum şi de alte persoane specializate în domeniul cinegetic împuternicite în acest scop de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare. Completarea Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic a fost făcută, după ce vânătorii au reclamat că animalele folosite pentru paza turmelor omoară iepuri şi căprioare.