Ucraina: Mikhail Saakaşvili, precum… Che Guevara!

„Le Monde” compară urcarea fostului preşedinte georgian Mikhail Saakaşvili, sâmbătă, 7 decembrie, pe scena din Piaţa Independenţei din Kiev, în faţa unei mulţimi impresionante de circa 100.000 de persoane, cu a unui star rock, prin scandarea numelui „Mişa! Mişa!”. Zâmbetul său aproape elegant ascundea însă un discurs acid, provocator, resentimentar la adresa Moscovei, nu greu de înţeles, dar, paradoxal, într-un moment în care Georgia chiar încearcă, prin eforturi notabile, recalibrarea relaţiilor economice cu ţara vecină, demarate de ex-premierul Bidzina Ivanişvili, un miliardar cu cetăţenie ruso-franceză. „Succesul Ucrainei este succesul Europei, succesul tuturor popoarelor libere, a spus Saakaşvili în ucraineană, limbă însuşită pe timpul studiilor sale la Kiev. Inima Europei bate aici. Voi încarnaţi proiectul european”. Sub fulgii de nea, înteţiţi, şi flancat de drapelul georgian, arborat cu această ocazie, veteranul „revoluţionar” a pus în gardă asistenţa: „Opţiunea voastră trebuie să fie clară: UE sau Uniunea Vamală (care regrupează Rusia, Kazahstanul, Belarusul şi Armenia, la care Moscova vrea să asocieze Ucraina). Uniunea Vamală este corupţie, iobăgie, totalitarism. Este o alegere între viaţă şi moarte (…) Rusia nu poate oferi nimic bun. Logica ei este: acceptaţi condiţiile noastre sau va fi mai rău. Este logica de bandit”, a mai spus el, aluzie la întâlnirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, la Soci, cu Vladimir Putin. În 2003, când mica ţară din Caucaz, Georgia, la marginea Rusiei, a pus capăt erei Şevardnadze, noul preşedinte georgian a vrut să creadă în contagiunea „revoluţiei portocalii”. Iluzionându-se cu crearea unui arc democratic viguros în jurul Rusiei lui Vladimir Putin, aşa cum sugerase politologul american Zbigniew Brzeziński în cartea sa „Tabla de şah”. Un an mai târziu a fost rândul ucrainenilor să clameze fraudarea alegerilor prezidenţiale, stabilindu-se legături puternice între Kiev şi Tbilisi. Dar şi Viktor Iuşcenko i-a dezamăgit pe ucraineni şi, alături de Mikhail Saakaşvili, a spulberat speranţele „revoluţiei portocalii”. La rândul său, Moscova a demarat politici agresive faţă de vecinii săi din fostele republici sovietice, totul culminând cu războiul ruso-georgian din august 2008. „Uniţi, putem rezista criminalilor Kremlinului. Suntem mai puţin bogaţi ca Gazpromul, avem mai puţine tancuri decât Putin, dar noi credem în viitorul nostru. În cărţile de istorie va scrie că imperiul rus a murit pe euro-maidan (n.r. – locul manifestaţiilor)”. Urmărit penal în ţara sa, Saakaşvili îşi inventează o nouă viaţă, nu de simplu cetăţean, ci de revoluţionar de profesie. Mişcarea de protest care zguduie Ucraina îi oferă ocazia de a interveni ca un veteran al revoluţiilor, ca un orator capabil să galvanizeze mulţimea. La conferinţa de presă de la casa sindicatelor din Kiev, ocupată de opoziţie, el a spus: „Nu sunt un strateg, un profesionist al revoluţiilor mondiale. Am practicat un pic în ţara mea”. Mişa-show s-a vrut uşor ironic. Şeful Comisiei Afacerilor Externe din Duma de Stat, Alexei Puşkov, a scris pe Twitter: „Saakaşvili are într-un fel dreptate. Există tentativa de preluare cu forţa a controlului asupra Ucrainei, însă nu din partea Moscovei, ci a Bruxellesului: o apucă de gât şi o trage în «paradis»”. Cuvântul paradis este ghilimelat. Sigur că, din raţiuni geostrategice, Moscova joacă la intimidare. Cu trei luni înaintea summitului de la Vilnius dăduse semnalul, prin închiderea frontierelor pentru exporturile ucrainene. Şi preşedintele Comisiei parlamentare pentru afaceri interne, membru al Partidului Regiunilor lui Viktor Ianukovici, Vladimir Oleynik, până în 2007 susţinător al Iuliei Timoşenko, afirmă că „gestul” a costat Ucraina 5 miliarde de dolari. 400.000 de locuri de muncă erau în joc, numeroase antreprize având unică piaţă de desfacere piaţa rusă. Moscova mai decretase: nu aderaţi la Uniunea Vamală, şi ceilalţi membri ai Uniunii – Kazahstan, Belarus, Armenia – vor face acelaşi lucru. Ucraina importă gaze din Germania, gaze care tranzitează teritoriul său la un preţ mult mai scăzut decât cel cerut de Rusia. Care a preluat muzica imnului sovietic. Împotmolită într-o criză economică, Ucraina este tot mai vulnerabilă. Şi nu în stradă i se decide viitorul.