După ce medicii de familie au refuzat să distribuie cardul de sănătate, se pare că nici varianta în care primăriile ar fi trebuit să îndeplinească acest rol nu mai este de actualitate. În condiţiile date, documentul medical va fi oferit către populaţie doar de serviciile poştale.
Iniţial, prin intermediul unui proiect de lege pus în dezbatere publică pe 16 septembrie, se stabilea ca, în mediul rural şi localităţile urbane cu o populaţie de până la 15.000 de locuitori, distribuţia cardurilor de sănătate către asiguraţi să se realizeze cu ajutorul primăriilor şi serviciilor locale de evidenţă a populaţiei. Din câte se pare s-a renunţat însă la această idee, iar cardurile de sănătate vor fi împărţite – conform unui alt proiect, publicat ieri – doar de serviciile poştale.
În ceea ce priveşte cheltuielile ocazionate de producerea soluţiilor informatice pentru administrarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, precum şi cheltuielile pentru distribuţia acestuia prin serviciile poştale, acestea vor fi suportate de CNAS din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Medicii de familie nu sunt implicaţi în distribuirea cardurilor. Aceştia au datoria de a le activa, în momentul în care pacienţii se prezintă la cabinet şi vor scrie datele medicale, pentru care beneficiarii de carduri de sănătate îşi dau acordul.
Cardul de sănătate înlocuieşte adeverinţa de la CAS
Rolul cardului de sănătate este acela de a înlocui toate documentele justificative necesare până acum. Acesta este un card distinct de cardul european de asigurări de sănătate şi se emite pentru furnizarea serviciilor medicale cuprinse în cadrul pachetului de servicii medicale de bază. Prin acest proiect de act normativ se creează premisele necesare distribuirii cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, facilitându-se astfel accesul persoanelor asigurate în vârstă de până la 18 ani la serviciile medicale, medicamente şi dispozitive medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Totodată, se reglementează necesitatea distribuirii cardurilor, astfel încât şi persoanele încadrate în cazurile speciale, respectiv persoanele grav bolnave, nedeplasabile, din localităţi izolate, să poată intra în posesia cardului.
În prezent, calitatea de asigurat se dovedeşte cu adeverinţă de asigurat eliberată de Casa de Asigurări la care este înscris asiguratul sau documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispoziţie de CNAS.
Date de identificare, dar şi de control
În afară de datele de identificare, cardurile de sănătate au scopul de a urmări cheltuirea fondurilor în sistemul de sănătate şi trebuie să cuprindă, aspecte care ţin de circuitul banilor. Printre acestea primirea unei reţete cu valoarea aferentă – însă nu şi medicamentele de pe reţetă – dacă pacientul este asigurat sau nu este asigurat şi care este fondul pe care îl are la dispoziţie.
În rest, cardul naţional de sănătate va conţine informaţii medicale vitale, cum ar fi grupa de sânge şi RH-ul. Cardul are inscripţionate, la vedere, pe lângă nume şi prenume şi codul de identificare în sistemul de sănătate. În plus, va avea un cip pe care vor fi încărcate de medicul de familie şi alte informaţii esenţiale: CNP-ul, grupa sanguină, RH-ul, diagnostice medicale cu risc vital, boli cronice, dar şi datele de contact ale medicului. Documentul electronic va avea elemente de securitate speciale împotriva falsificării şi contrafacerii. Însă, în situaţia în care asiguratul va pierde cardul de sănătate, îl va deteriora sau îi va fi furat, acesta va suporta costurile. În termen de 15 zile calendaristice de la producerea uneia dintre aceste situaţii, titularul sau, după caz, reprezentantul legal ori împuternicitul acestuia este obligat să solicite prin intermediul casei de asigurări de sănătate eliberarea unui nou card naţional.
Între timp, Imprimeria Naţională va continua producţia cardurilor de sănătate pentru toţi cei 16 milioane de beneficiari.
