Muzeul de Artă din Craiova: inaugurare pe măsura investiției!

0
353

Valoros atât datorită colecțiilor de importanță națională și universală pe care le adăpostește, cât și din punct de vedere arhitectural, Muzeul de Artă din Craiova – Palatul „Jean Mihail” s-a numărat printre primele obiective cultural-turistice ale zonei care a beneficiat de fonduri structurale pentru reabilitare odată cu aderarea României la UE. Aproximativ 8 milioane de euro, la care se adaugă contribuția Consiliului Județean Dolj, au fost direcționate către consolidarea și restaurarea edificiului – monument istoric de patrimoniu, construit la începutul secolului trecut –, iar lucrările au durat cinci ani. Redeschiderea muzeului spre vizitare este o chestiune de zile, spun autoritățile locale, care își propun să facă din acest eveniment unul de amploare, pe măsura eforturilor depuse în tot acest timp. „În toamnă, mi-aș dori să avem o inaugurare pe măsura acestei investiții, cu personalități de marcă din cultura românească, din Guvernul României, un eveniment care să facă cinste tuturor oltenilor”, a afirmat, ieri, președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa.

„Carte de vizită a zonei, o mândrie a fiecărui craiovean și oltean”

Inaugurat în vara anului 1954, în somptuosul palat al fostului mare negustor Jean Mihail, Muzeul de Artă din Craiova este astăzi una dintre cele mai prestigioase instituţii muzeale din România. Fondul de bază al patrimoniului muzeului l-a constituit Pinacoteca „Alexandru şi Aristia Aman”, la care s-au adăugat transferuri de lucrări importante, achiziţii proprii, precum şi noi donaţii, mare parte din ele făcute de artiştii români, ajungându-se astăzi la un fond de peste 12.000 de piese de artă românească şi străină.

Recunoscându-l ca un simbol al județului Dolj și al regiunii Oltenia, din punct de vedere cultural-istoric, și considerându-l „o carte de vizită a zonei, o mândrie a fiecărui craiovean și oltean”, după cum s-a exprimat președintele Ion Prioteasa, Consiliul Județean Dolj a solicitat și, apoi, în 2009, a obținut finanțare pentru derularea unui proiect de consolidare și restaurare a edificiului cu fonduri europene. Proiectul – care urmează să se încheie pe data de 12 iulie a.c. – a fost depus în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul de intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe.

Veronica Toma – șef Serviciu Dezvoltare regională, proiecte cu finanțare internațională din cadrul Direcției afaceri europene, dezvoltare regională, proiecte cu finanțare internațională a Consiliului Județean Dolj; Ion Prioteasa – președintele Consiliului Județean Dolj; Emilian Ștefârță – managerul Muzeului de Artă din Craiova

Durata de implementare a proiectului: 57 de luni

Contractul de finanțare nerambursabilă a fost încheiat în data de 12 octombrie 2009 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (Autoritate de Management POR) și Consiliul Județean Dolj și a avut perioada de implementare de 57 de luni. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 18.678.349,53 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare Regională este de 15.876.597,10 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național este de 2.428.185,44 lei. La acestea se adaugă contribuția locală a Consiliului Județean Dolj în valoare de 373.566,99 lei, precum și valoarea TVA rambursabilă de la bugetul de stat în sumă de 4.439.357,63 lei.

«Un contract care ne-a făcut mare plăcere, dar care a necesitat foarte multă sudoare. Ne-am pregătit pentru el de foarte mult timp, de prin 2006 s-au făcut primele demersuri. Chiar înainte de aderarea la UE noi am avut strategii pe diferite axe și ne-am propus reabilitarea unor drumuri magistrale și a unor clădiri reprezentative din Craiova, muzeul fiind una dintre ele. O clădire atât de importantă și o emblemă a Craiovei, care înnobilează acest municipiu și această regiune. Orice personalitate care a sosit aici, de-a lungul timpului, de orice rang, dar în mod special ambasadori, a dorit să vadă acest muzeu», a declarat președintele Consiliului Județean Dolj.

Lucrările de restaurare au păstrat elementele și materialele originale

În cadrul proiectului au fost realizate lucrări de rezistență, lucrări de restaurare și arhitectură, lucrări de instalații – electrice, de ventilație (la subsol), sanitare, de încălzire –, lucrări exterioare de amenajare a terenului din curtea muzeului, dar și lucrări suplimentare rezultate în urma revizuirii proiectului tehnic. De asemenea, a fost realizat un nou sistem integrat, corespunzător standardelor în vigoare, cuprinzând sisteme antiefracție, detecție și stingere incendiu, supraveghere video, control acces și voce date, iar în spațiile protejate împotriva incendiilor cu substanțe de tip FM 200 a fost necesară proiectarea și execuția unei instalații de exhaustare și evacuare a fumului și gazelor fierbinți.

«Nu s-a zgârcit nimeni la ce s-a făcut aici – de la foița de aur aplicată pe ornamente până la mătasea căutată pe piața franceză și parchetul din esență de cea mai bună calitate”, a subliniat Ion Prioteasa, adăugând că, prin contract, timp de 25 de ani, constructorul și-a asumat efectuarea oricăror reparații necesare, dacă deteriorările la edificiu apar din vina sa. Fiind vorba de o clădire înscrisă în lista monumentelor de patrimoniu la categoria I A, lucrările de restaurare au fost făcute în așa fel încât să păstreze elementele și materialele originale. Astfel, publicul vizitator va (re)descoperi valoroasa stucatură, în parte aurită, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scările de marmură de Carrara, pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul de stil, feroneria etc.

O deschidere oficială și alta pentru public

Cât privește redeschiderea muzeului, managerul Emilian Ștefârță spune că vor exista o festivitate oficială și alta pentru public, evenimentul anunțându-se a fi „pe măsura efortului făcut pentru repunerea în valoare a acestei clădiri”. «În acest moment avem contractul semnat cu cel care va monta simezele – sistemele de agățare a tablourilor –, care vor fi aduse din Italia. Astăzi (n.r. – ieri) vin soclurile speciale pentru sculpturile lui Constantin Brâncuși. Urmează, cu sprijinul afirmat al Consiliului Județean, să mobilăm și Sala Oglinzilor. Îndată ce vom avea simezele montate și tablourile așezate, vom deschide muzeul pentru public. Nu vom sta să așteptăm să fie gata ultimul detaliu, lucrurile acestea vor fi îmbunătățite și pe parcurs», a declarat Ștefârță.

Odată închis definitiv șantierul pentru reabilitarea Muzeului de Artă, un altul se va deschide chiar în curtea instituției. Până la sfârșitul anului 2015, aici urmează să fie construit Centrul Internațional „Constantin Brâncuși”, care va adăposti toate cele șase opere brâncușiene – „Cap de copil”, „Coapsa”, „Domnișoara Pogany”, „Orgoliu”, „Sărutul” și „Vitellius” – aflate în patrimoniul muzeului craiovean.

Lucrări de rezistență:

  • Consolidarea pereților cu plase sudate peste care a fost torcretat beton;
  • Consolidarea planșeului s-a făcut prin curățarea umpluturii, armare cu plase sudate, suprabetonare cu perlit;
  • Peste parter planșeul este din lemn și parțial a fost consolidat cu profile metalice după cutremurul din 1977. Aceste profile au fost înlocuite cu grinzi metalice și contravântuiri orizontale, au fost aplicate termoizolație ușoară și dușumeaua oarbă;
  • Peste etaj planșeul este integral din lemn. La acesta au fost înlocuite grinzile putrede din lemn cu profile metalice, a fost aplicată o termoizolație ușoară, tablă cutată și apoi o suprabetonare;
  • La bustul lui Theodor Aman au fost refăcute fundația, soclul și placajul din travertin și a fost curățat.

Lucrări de restaurare și arhitectură:

  • S-au restaurat toate elementele decorative interioare, în conformitate cu cele originale;
  • A fost restaurată toată tâmplăria originală (curățată, recondiționată, vopsită), atât la uși, cât și la ferestre, inclusiv obloanele și feroneria aferentă;
  • Jgheaburile și burlanele au fost refăcute în totalitate;
  • Ornamentele metalice au fost curățate, revopsite și în unele locuri au fost completate părțile lipsă;
  • Pardoselile din parchet au fost înlocuite cu un parchet din stejar nou, după modelul original;
  • În holul de acces principal a fost completat și restaurat mozaicul;
  • La holul de onoare au fost reparate și chituite treptele degradate, balustrada a fost curățată și vopsită;
  • Iluminatoarele au fost curățate și restaurate;
  • La scările interioare s-au refăcut completări la trepte și chituiri locale, a fost curățată și revopsită balustrada din fier forjat;
  • S-au refăcut reparații locale la șarpantă prin înlocuirea elementelor degradate cu altele identice cu originalul și s-a realizat ignifugarea șarpantei;
  • Au fost restaurate toate elementele decorative de pe fațadele exterioare;
  • La scara exterioară – fațada de vest au fost reparate treptele și înlocuite parțial cu altele identice din același material;
  • La sacra exterioară – fațada est au fost desfăcutele elementele componente ale scării și a fost realizată hidroizolația necesară pentru protejarea încăperilor de la demisol (au fost refăcute cu aceleași materiale și în aceeași tehnică de lucru).

Lucrări de instalații: electrice, de ventilație (la subsol), sanitare, de încălzire:

  • Au fost refăcute instalațiile electrice exterioare și interioare;
  • Au fost curățate, reparate și montate toate candelabrele;
  • Au fost amplasate proiectoare de iluminat tip bareta;
  • Au fost amplasate proiectoare îngropate – trafic auto și pietonal;
  • A fost refăcută în totalitate instalația electrică pentru stâlpii de iluminat din curtea interioară.

Lucrări exterioare de amenajare a terenului din curtea muzeului:

  • S-a refăcut întreg pavajul din curtea muzeului, în conformitate cu cel original;
  • Au fost executate lucrări de reparații la împrejmuire fațada vest (acces principal în clădire);
  • A fost plantat un gard viu de 50 cm lățime la o distanță de 60 cm față de bordura suprafețelor pavate;
  • Poarta de acces din strada Unirii, din fier forjat, a fost curățată și vopsită.