Guvernele şi băncile centrale din Europa Centrală şi de Est se pregătesc pentru ieşirea Greciei din zona euro, care ar declanşa turbulenţe grave pe pieţe, ar conduce la deprecierea puternică a monedelor din regiune, la creşterea costurilor creditului şi frânarea exporturilor, potrivit „Wall Street Journal” (WSJ). Regiunea este considerată extrem de vulnerabilă, cele mai mari riscuri fiind semnalate în Ungaria, din cauza gradului ridicat de îndatorare a guvernului, în timp ce România ar trebui să fie îngrijorată de prezenţa semnificativă a băncilor greceşti, iar Bulgaria de exporturile către Grecia, una dintre principalele pieţe de desfacere pentru producătorii de la sud de Dunăre, potrivit unei analize a WSJ. Îngrijoraţi că alegerile de la sfârşitul săptămânii viitoare din Grecia ar putea determina ieşirea ţării din zona euro, investitorii vând deja, de câteva săptămâni, active legate de Polonia, Ungaria, România şi Cehia, provocând deprecierea monedelor şi a indicilor bursieri din regiune.
Ungaria, ţara cu cel mai ridicat grad de îndatorare dintre statele UE care nu au trecut încă la euro, a început să-şi „consolideze apărarea astfel încât un astfel de cutremur să nu aducă ţara în genunchi”, potrivit declaraţiilor premierului de la Budapesta, Viktor Orban, citat de WSJ. În Polonia, cea mai „sănătoasă” economie din regiune, guvernatorul băncii centrale, Marek Belka, a afirmat că autorităţile monitorizează atent situaţia din sectorul bancar şi sunt pregătite să intervină cu lichidităţi, în euro şi zloţi, pentru a sprijini instituţiile financiare în caz de necesitate.
Analiştii consideră că ieşirea statului elen din zona euro ar declanşa trecerea panicată a investitorilor de la active din Europa emergentă către investiţii percepute drept sigure, monedele din regiune s-ar deprecia, iar costurile de finanţare ale guvernelor şi companiilor ar creşte. Populaţia cu credite în valută din Polonia, Ungaria şi România ar fi afectată în mod special. Un alt canal de transmitere a crizei ar fi băncile. Multe instituţii de credit din regiune depind de finanţarea de la bănci-mamă din zona euro, iar ieşirea Greciei din uniunea monetară ar declanşa o criză la nivelul sistemului bancar vest-european, afectând sever fluxul de fonduri către statele din Est. Viktor Orban a propus Poloniei, Cehiei şi Slovaciei să ia măsuri coordonate pentru a preveni retragerea, de către băncile vest-europene, a finanţării către subsidiarele din est, şi pentru a obţine acces la operaţiunile de swap valutar ale Băncii Centrale Europene, însă reacţia vecinilor Ungariei a fost lipsită de entuziasm.
O altă opţiune luată în calcul de guvernatorul băncii centrale a Poloniei dacă alegerile din Grecia ar da un guvern care nu susţine acordul cu UE şi FMI ar fi menţinerea ţării în zona euro, însă cu reducerea semnificativă sau oprirea ajutorului extern, şi finanţarea economiei printr-un „instrument intern de plată” cu caracter temporar, folosit în paralel cu moneda euro. „Unii consideră că peticirea problemelor este cel mai bun scenariu, pentu că alte variante sunt ori nerealiste, ori dezastruoase”, conchide Belka.
