Parlamentul European a dat ieri undă verde României şi Bulgariei să se alăture spaţiului Schengen. Cele două ţări au îndeplinit toate condiţiile necesare, conform rapoartelor de evaluare, sunt de părere membrii PE, dar Parlamentul trebuie să rămână informat cu privire la măsurile suplimentare ce urmează să fie luate în zona Bulgaria-Turcia-Grecia pentru a face faţă unei posibile creşteri a presiunii exercitate de migraţie. Avizul PE, adoptat cu o largă majoritate, 487 voturi pentru, 77 împotrivă şi 29 de abţineri şi va fi transmis Consiliului JAI, care se reuneşte astăzi, la Luxemburg. În prezent, libera circulaţie este garantată în cadrul unui teritoriu care posedă 42,673 km de coastă şi 7,721 km de frontiere terestre, în interiorul căruia trăiesc în jur de 400 de milioane de persoane.
Raportare periodică
În urma evaluării progreselor celor două state membre şi a constatărilor echipelor de experţi din vizitele de monitorizare, deputaţii europeni au ajuns la concluzia că, deşi unele probleme rămase vor necesita o raportare periodică şi o atenţie sporită în viitor, nu constituie un obstacol încalea aderării depline la Schengen a României şi Bulgariei. “Suntem în poziţia de a bineveni Bulgaria şi România în Schengen şi sper că Consiliul va adopta aceeaşi poziţie odată ce a primit avizul nostru pozitiv (…) Cetăţenii ambelor ţări trebuie consideraţi cetăţeni europeni cu drepturi depline şi nu trebuie să devină ostatecii discursurilor populiste”, a declarat în cadrul dezbaterii raportorul Carlos Coelho.
Migraţia ilegală transformă România într-o zonă sensibilă
Cu toate acestea, s-a subliniat, de asemenea, nevoia recunoaşterii faptului că migraţia ilegală transforma Bulgaria,Turcia şi Grecia în zonele cele mai sensibile ale UE în ceea ce priveşte frontierele externe. Acest lucru înseamnă ca Bulgaria trebuie să ia măsuri suplimentare, inclusiv să implementeze un plan special de acţiune pentru aderarea la spaţiul Schengen şi să elaboreze o abordare comuna cu Grecia şi Turcia pentru a face faţă unei posibile creşteri a presiunii exercitate de migraţie. Deputaţii europeni au adoptat un amendament prin care cer statelor membre în cauză să anunţe PE şi Consiliul, în scris, în următoarele şase luni de la data intrării în vigoare a deciziei de integrare, cu privire la orice deficienţe şi punerea în aplicare a acestor măsuri suplimentare. Verificarea îndeplinirii tuturor cerinţelor Schengen de către noii membri (control de teren, frontiere maritime şi aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea poliţienească, conectarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen şi de protecţie a datelor) este o precondiţie pentru că, în urma consultării PE, Consiliul de Miniştri să decidă eliminarea controalelor la frontierele interne cu statele membre. Decizia de integrare va trebui sa fie luata de catre Consiliu, prin decizia unanima a tuturor guvernelor din statele care deja fac parte din spatiul Schengen.
Jerzy Buzek, preşedintele PE :
“Schengen reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale UE, pe care nu avem voie să o distrugem cu decizii pripite. Sistemul Schengen oferă cele mai înalte standarde pentru managementul frontierelor. România şi Bulgaria îndeplinesc aceste criterii – în consecinţă, nu trebuie să amânăm integrarea lor. Solicit Consiliului să urmeze recomandările votului exprimat azi de o mare majoritate a Parlamentului European”
