O lectură atentă a rezultatelor celei de a treia rundă de negocieri de pace, de la frontiera Ucrainei cu Belarusul, conjugată cu declaraţiile preşedintelui Volodimir Zelenski şi intensa activitate diplomatică externă, după ce negociatorii ucrainiei au cerut ceva timp, răgaz, pentru un răspuns complet la condiţiile ruseşti de încetare a focului, converg spre o soluţie concretă, în zilele următoare. Preşedintele ucrainian a făcut cunoscută acceptarea de ţara sa a statutului de „ţară neutră”, excluzând orice adeziune la NATO, principalele puncte de discuţie rămânând discuţiile asupra Crimeei ca parte a Federaţiei rusă, şi suveranitatea republicilor autoproclamate Luhansk şi Doneţk. Exigenţe non-negociabile de partea rusă. Poziţia iniţială a Ucrainei a fost ca aceste solicitări sunt „practic imposibile”, dar după cum a declarat la RT Vladimir Medinski, şeful echipei ruse de negociatori, între „imposibil” şi „practic imposibil” sunt diferenţe semantice. Volodimir Zelenski a recunoscut gravitatea situaţiei pe liniile de front în pofida liniilor de comunicare stabilite între părţi pentru schimbarea de informaţii menite a prepara punerea în operă a culoarelor umanitare. Pe un fond de acalmie se pregăteşte terenul pentru reuniunea de reală importanţă, între ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov şi omologul său ucrainian Dmytro Kuleba, în staţiunea balneară turcă din Antalya, în cursul zilei de mâine. În acest context trebuie decriptate şi discuţiile frecvente ale preşedintelui Emmanuel Macron cu Volodimir Zelenski despre desfăşurarea ostilităţilor în teatrele de operaţiuni. Încă un detaliu: media rusă –potrivit Le Monde- a reluat teoria motivării declanşării „operaţiunii militare speciale” pentru salvarea a sute de mii de vieţi, după descoperirea în regiunea Doneţk a unui calculator aparţinând grupării ultranaţionaliste Sectorul de dreapta care dezvăluia planul de invadare al Donbasului şi al Crimeei prevăzut pentru 8 martie.
