Prezentă, zilele trecute, la Craiova, dr. Ruxandra Drăghia-Akli, director al Direcţiei de Sănătate din cadrul Directoratului General (echivalentul ministerelor naţionale) de Cercetare şi Inovare al Comisiei Europene, i-a încurajat pe medicii şi specialiştii craioveni să acceseze fonduri europene pentru cercetare.
În faţa doctoranzilor şi a cadrelor didactice de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Craiova, dr. Ruxandra Drăghia-Akli a susţinut o prelegere cu tema „Programul Horizon 2020 şi viitorul cercetării medicale în Europa”. Cu această ocazie au fost prezentate o sinteză a situaţiei proiectelor şi fondurilor europene de cercetare în domeniul medical, absorbite între anii 2007-2013, atât din România, cât şi din restul Europei, dar şi propunerile Comisiei Europene pentru următoarea perioadă financiară, 2014-2020.
UMF Craiova, al doilea recipient al fondurilor de cercetare în sănătate din România
Directorul Direcţiei de Cercetare în Sănătate din cadrul Comisiei Europene a scos în evidenţă că, deşi România a accesat puţine proiecte în domeniul sănătăţii, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova este în topul instituţiilor cu cele mai multe proiecte accesate şi aprobate.
„Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova este al doilea recipient din România al fondurilor europene de cercetare din domeniul medical absorbite până acum. Dacă ne raportăm însă la bugetul total de finanţări europene pentru cercetare în sănătate din perioada 2007-2013 – de 6,1 miliarde de euro, România a primit o contribuţie de doar 6,7 milioane de euro împărţite în 44 proiecte. Iar acest lucru este cauzat doar de numărul mic de proiecte aplicate, în special de instituţiile academice româneşti, pentru că rata de succes a acestora este comparabilă cu cea a cercetătorilor germani sau britanici, consideraţi printre cei mai buni, şi anume de 15%, ceea ce este mult peste media europeană”, a precizat dr. Ruxandra Drăghia-Akli.
Îmbunătăţiri legislative pentru perioada 2014-2020
De altfel, pentru perioada bugetară 2014-2020, Comisia Europeană intenţionează să aducă mai multe îmbunătăţiri legislative aşa încât cercetătorii să acceseze fonduri europene. „În afara simplificării instituţionale la nivel de accesare şi aprobare a viitoarelor proiecte de cercetare, ne propunem ca studiile clinice să fie elementul-cheie al cercetării din sănătate, încercând să transferăm cunoştinţele obţinute în laborator către pacient şi boala sa, adică să finanţăm acele proiecte care ne aduc noile medicamente, noile tehnologii de care pacienţii au nevoie. În plus, o propunere a Comisiei susținuta de Consiliul Europei care este foarte dezbătută şi este, deocamdată, în proces de negociere ar fi ca toate cheltuielile directe din viitoarele proiecte de cercetare să fie finanţate în proporţie de 100%, iar cele indirecte să fie suportate de fondurile europene în proporţie de 20 sau 25%. Ideea este să avem cât mai multe proiecte accesate, pentru că din România au venit până acum doar 20 de propuneri pe an, deci la o rată de succes de 15% înseamnă trei propuneri. Din Germania avem 600-700 de propuneri pe an. La aceeaşi rată de succes, ei ar avea 90 de proiecte”, a declarat dr. Ruxandra Drăghia-Akli.
Dr. Ruxandra Drăghia-Akli este considerată lider mondial în ceea ce priveşte tratamentele terapeutice şi vaccinurile bazate pe folosirea ADN-ului. Este, de asemenea, cercetătorul care a lucrat la prima terapie genică aprobată vreodată. În prezent dr. Ruxandra Drăghia-Akli conduce Direcţia de Cercetare în Sănătate din cadrul Directoratului General (echivalentul ministerelor naţionale) de Cercetare şi Inovare al Comisiei Europene.
