De acum ştim totul. Potrivit declaraţiilor sale Tucker Carlson (55 ani), cu mare influenţă în cercurile conservatoare americane, a lucrat luni de zile pentru a obţine un interviu exclusiv de la preşedintele rus Vladimir Putin. Apropiat de Donald Trump, apărător ferm al libertăţii de exprimare, Tucker Carlson este văzut ca un viitor colaborator al fostului preşedinte, dacă acesta ajunge la Casa Albă în noiembrie a.c.. Potrivit unei indiscreţii ale echipei de producţie a lui Tucker Carlson, interviul nu a fost „negociat”, mai exact Kremlinul nu a făcut nicio solicitare specială privind depunerea întrebărilor în prealabil, dreptul de a revizui editarea ş.a.m.d.. Interviul, deja istoric, întrucât este pentru prima dată de la începutul conflictului, dintre Rusia şi Ucraina, când preşedintele rus acordă, exclusivitate unui publicist occidental, a debutat… plictisitor în primele 20 de minute, când Vladimir Putin a prezentat, e drept succint, istoria Rusiei, încă din secolul al X-lea până la revoluţia din 1917. Un memento, considerat util, pentru ca lumea să înţeleagă o istorie complicată. Şi pentru a dovedi că nu inventează nimic Vladimir Putin a oferit intervievatorului documente istorice, scrisori şi nu numai. Carlson a vrut să fie didactic, ca de obicei. Documentat până la detaliu, în prealabil, întrebările lui au avut o anume cadenţă, şi pe alocuri incisivitate, deşi în privinţa acesteia va primi cu siguranţă reproşuri. În opinia lui Vladimir Putin, Ucraina este un stat artificial, cu teritorii luate de la Polonia, România şi Ungaria. A mai făcut această afirmaţie. Puterea sovietică este parţial răspunzătoare de căderea URSS, fiindcă a acceptat să colaboreza cu marele colectiv al Occidentului, primind promisiunea că „NATO nu se va extinde cu un centimetru”. Oricum, începutul interviului a fost izbitor de asemănător, cu cel realizat de Oliver Stone. Carlson are propria filozofie: dacă era legitim să fii în stare de şoc după invazia rusă, ale cărei consecinţe se întrevedeau ca tragice, reflecţia a dispărut în spatele emoţiei, ea însăşi exacerbată de propaganda de război şi manipularea crudă. Apoi, în opinia sa, ura faţă de ruşi în mass-media şi în societate a atins cote de nedemnitate. Întregul sistem politico-media a încurajat această derivă serioasă, de parcă s-a dorit premeditat împingerea omenirii spre un nou război mondial. S-ar putea, mai mult ca sigur, să nu fim de acord cu toate întrebările în cascadă ale lui Tucker Carlson, deşi acest conservator a intervievat mulţi oameni poziţionaţi la stânga, cu care părea în ton, deschidere rară în presă. Un amănunt: cifrele sale de audienţă sunt fenomenale: 8,3 milioane urmăritori pe 10 iunie anul trecut, în creştere de la 7,9 milioane cu 3 zile mai devreme. A câştigat în medie peste 100.000 de abonaţi pe zi. Concediat de la Fox News –e lungă povestea- şi-a mărit audienţa de 10 ori. În ultima sa emisiune pe reţeaua conservatoare avusese 2,5 milioane vizitatori pe Youtube, pe lângă cei care au văzut emisiunea în direct. Datorită Twitter –platformă achiziţionată de Elon Musk- „puterea de foc” a lui Carlson este acum evidentă, pentru toată lumea. Are mai multă audienţă decât toate reţelele la un loc. Vladimir Putin susţine, în cursul interviului, cum a mai făcut-o, că Ucraina a început războiul în 2014, nu Rusia în 2022 şi doreşte „eradicarea grupurilor naziste” de pe teritoriul ucrainian, oameni care au colaborat cu naziştii, au ucis polonezi, evrei, ruşi. Întrebare: „Aţi fi mulţumit dacă aţi păstra regiunile pe care le controlaţi acum?” Răspuns: „Trebuie să finalizăm şi să dezanificăm teritoriul. Să punem capăt acestei ideologi”. Întrebare: „De ce nu îl sunaţi direct pe Joe Biden?” Răspuns: „Avem contact prin diverse agenţii”. În continuare Vladimir Putin a evocat relaţia bună pe care a avut-o cu George W. Bush, dar şi cu Donald Trump. Dar ceea ce contează nu este persoana de la Casa Albă, ci rolul şi atitudinea elitelor. A fost amintit „momentul Istanbul”, când Zelenski acceptase de facto un acord convenit, dar premierul britanic Boris Johnson, deplasat la Kiev, a spus că este mai bine să intre în război cu Rusia. Pe parcursul interviului fluviu există un moment când Vladimir Putin reproşează „întrebările din ce în ce mai complexe”. Nu lipsesc nici puseele de discret umor. Epic după unii, cascadorie publicitară după alţii, în folosul intereselor taberei lui Donald Trump, de care Tucker Carlson este apropiat, interviul este văzut de nu puţini ca un releu de propagandă pentru Moscova. Preşedintele rus a putut ţine un discurs de legitimare a agresiunii împotriva Ucrainei. El a conchis că o înfângere în faţa acesteia „este imposibilă prin definiţie”. A reiterat că Ucraina trebuie să rămână o ţară neutră, între Rusia şi NATO, promiţând că nu va merge mai departe în Europa de Est. În faţa altor ţări din regiune, Rusia nu are nicio dorinţă de agresiune. Deschizând discuţia despre jurnalistul Wall Street Journal, Evan Gershkovich, acuzat de spionaj, în arest de anul trecut, nu este exclus ca Tucker Carlson să fi obţinut grăbirea eliberării acestuia. Vladimir Putin şi-a încheiat răspunsurile cu o anecdotă, presupusă de pe front: înconjuraţi, soldaţilor ucrainieni li s-a cerut să se predea, dar ei au răspuns în rusă că soldaţii ruşi nu se predau. Un mod de a nega însăşi existenţa Ucrainei, sugerând un conflict, ca un război civil.
