Academia Română atrage atenţia asupra pericolului reprezentat de excluderea studiului limbii latine şi reducerea numărului de ore la limba română şi istorie, solicitând ministrului Educaţiei, Adrian Curaj, să reanalizeze cele trei variante alte actualului Plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, potrivit Mediafax.
“Academia Română a luat act cu îngrijorare de propunerile formulate în cadrul celor trei variante ale Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial din România de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi care se află acum în dezbatere publică”, se spune într-un punct de vedere adresat ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Adrian Curaj, de către Biroul Prezidiului Academiei Române, format din academicienii Ionel-Valentin Vlad – preşedintele Academiei Române, Cristian Hera, Bogdan Simionescu, Alexandru Surdu şi Victor Spinei – vicepreşedinţi, şi Victor Voicu – secretar general.
Potrivit conducerii Academiei Române, “subiectul major care îngrijorează mediul academic şi care se regăseşte la nivelul tuturor celor trei variante, nelăsând nicio posibilitate de opţiune profesorilor, este reducerea numărului de ore, până la dispariţia din programă, la discipline fundamentale de studiu, menite să formeze atât cultura generală, cât şi conştiinţa istorică şi identitară a noilor generaţii”. “Astfel, măsurile propuse de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei anunţă: dispariţia singurei ore de limba latină în gimnaziu, la clasa a VIII-a, amputarea unei ore de limba şi literatura română la clasele a V-a şi a VI-a şi diminuarea drastică a numărului de ore de istorie, oricum insuficiente în urma reducerilor impuse de ultimul plan-cadru din 2001”, spune Academia Română.
Academia Română semnalează că “toate cele trei domenii de studiu vitregite de actuala propunere sunt materii cu un puternic caracter identitar, contribuind împreună la dezvoltarea conştiinţei naţionale, europene şi umaniste a tinerei generaţii”. “Studiul limbii latine, limbii şi literaturii române şi istoriei (naţionale şi universale) oferă copiilor repere existenţiale, orientându-i ca cetăţeni ce aparţin unui popor european, vorbitori ai unei limbi de origine latină, înrudită cu alte câteva limbi europene descendente din acelaşi trunchi comun, purtători ai unor valori culturale şi etnice care s-au aflat întotdeauna în deplin respect şi armonie cu valorile altor popoare”, mai spune Academia.
“Academia Română atrage deci atenţia asupra pericolului reprezentat de excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la limba şi literatura română şi istorie, discipline care, alături de componenta lor identitară amintită, au cea mai importantă vocaţie formativă dintre toate disciplinele – dacă ar fi să amintim numai dezvoltarea gândirii logice, a capacităţii de exprimare, a creativităţii, a spiritului civic şi a celui democratic, înţelegerea integratoare, în spiritul valorilor umaniste. Vârsta gimnazială, cuprinsă între 10-15 ani, este cea mai propice dezvoltării unei personalităţi armonioase, deopotrivă sensibilă, raţională şi creativă”, explică Academia Română, adăugând că “specialişti din institutele de cercetare au adresat memorii şi au propus Ministerului Educaţiei sprijin şi consiliere în elaborarea ghidurilor de predare şi în perfecţionarea cadrelor didactice”.
